1.
(L-ain, B ap. A; SP, H). Provisión."
Bide ornija, viatique en général"H.
Cf. honi . Dei egiten jaka orduan artuten danian bide-ornija, biderako jatekua edo biatikua. Astar II 230.
Abereak negu beltzean bazkatzeko lurrak berez ematen dituen gorosti [...], isats, untz eta beste zenbait orni mueta. IztC 160.
Bilduxea bide du ezkontzeko ornia. OrEus 101.
Neguko ornia egin ezkero. Ib. 297.
Sukal ta mâi-orniak. "Utensilios de cocina y mesa"
.Ib. 359.
Eibarko su-izkillu ta guda-ornien azterlaritza."Municiones"
.EAEg 19-1-1937, 841.
Baratz erdiko lili usaintsu / urrezko orriz jantzia, / zure mosuan orni goxoan / eztigai billa erlia. BEnbNereA 195.
Ementxe dago [eskopetea] ! Ta baita su-ornia bere. ErkiagBatB 142.
sense-2
2."(Vc, G, B), hecha o puesta del juego, tanto de dinero que se atraviesa"A.
sense-3
3.(Lo)merecido. Alderdi batean daukazute gizon erallea emakume kupidagarriari eriotza ematen eta bestean urkamendira igotzen, bere ornia nai ta naiez artzera. AgG 186.
azpisarrera-1
HORNIAN IPINI.
"Ornidu, imini ornijan, poner algo en seguridad o depósito, sea en el juego, sea en el apueste, para que lo lleve el ganador" Mg PAbVoc.
azpisarrera-2
HORNI-DIRU.
Dinero para material. Orni-dirua (etxe-ta, atu-ta, liburu ta bestelango puska-dirua): 55.941 peseta ta 30 eunen. AEEs 1916, 111.