1.
(L, B; Lar, H(+ miauri)),
mihuri (BN-mix-baig; VocBN),
muhuri (S; Casve),
miauli (AN-gip),
minauri (B; A),
mirauli (G-to, AN-gip),
minaurri (B),
miaurri (B),
miauldi (B)
Ref.:
A(miauli, miauri, minauri, mirauli, mihuri, muhuri);
Lrq(muhuri);
IzetaBHizt2(miauri)
. Grano (de frutos)."Abierto, la castaña, nuez y otras frutas cuando llegan a tal sazón, miauria
"Lar.
"Grano de castaña. Miaulitan dago, está desgranándose"A.
"Grano de castaña. Miauri oiek bildu. [...] Miñauriek bildu zakure
"IzetaBHizt2.
"Grain (fruit)"Casve.
Mindegia egiterakoan hezkurra eta gaztaina mihauria buztantzera uzten dira. DvLab 339.
Aihena halere haboroetan untsa lilitü da, morkhuak eta muhuriak untsa hazi. ArmUs 1900, 72.
Mahats-morkho batetan zer ikhusten da? Bi gaiza: muhuriak eta muhuri-lothgiak, xankhoak. Eskual 17-11-1905 (ap. A
).
Xiruli, / xirula, / negu bethean mihuri, / xoxoek huntzan uztaila. Ox 132.
[Aasea] beresietan miauri edo gaztaña landarakaz estrabeak egin eta gero onekaz otzarak, zaranak eta otarrak egiteko egokia da. OnaindEEs 1931, 55.
Nola mahats mihuriak molkoan. GatxitegiLaborantza 164.
azpiadiera-1.1
"
Mihauria, miauria, châtaigne, noix que se détache de son enveloppe et tombe de l'arbre. Gaztaña mihauriak eztira izaten ohi hoberenetarik, les châtaignes qui tombent de l'arbre sortant de la bogue ne sont pas d'ordinaire des meilleures"H.
sense-2
2."Hollejo"Lar.
"Il se dit encore de l'enveloppe elle même qui reste sans le fruit"H.
sense-3
3."
Mihuri (Sal), pequeñito (se dice de las pulgas). Kuso-miuri bat
"A.