1.
(V, G, L; Lar, Añ, Hb, H)
Ref.:
A;
Etxba Eib
.
"Moquita, dindirria, muki-dindirria
"
Lar.
"
Dindirri, roupie"
Hb (Lhande transcribe erróneamente dindira).
"
Muku-dindirria, morve qui pend au nez"
H.
"Moquillo"
A.
"La moquilla"
LexBi
.
"Mocoso (en Bilbao)"
Garate Cont,
Eusk 1972, 65.
v. dilinda
(I, 3).
Umezain [...] dindirri-urtika ta kaleak austen.
A BeinB 40.
Goizeko ozkirrian dindirria sudurretik dariola.
TAg GaGo 93.
Orra or nundik nora aren menpeko izaniko mutil dindirriz betea, gizon andi egingo dan!
Erkiag BatB 183.
Dindirria sarri bai sarri egon oi zan aren sudurretatik dindilizka.
Ib. 183.
2.
(Lar, Lar in Aq 1350, H).
"Calamoco, el carámbano helado que cuelga de las tejas, jelaziria, jeladindirria
"
Lar.
"Calamoco, ormaziria, ormaziridindiria [sic]"
Lar in Aq 1350 (Fita transcribe lindiria (q.
v.) en lugar de dindiria).
3.
(V ap. A
),
dindirrin (V-m-gip ap. A
).
Colgante, cola.
"
Dindirria esaten da dingilizka edo dandilizka edo zinzilizka dagoan gauza bategaitik"
A BGuzur 160.
"3.º (Vc), pingajo. 4.º (V-ger-m), cola de un vestido"
A.
Cf. Irigoy Kanala 120 (ap. DRA): "[...] se le atribuían dindirris (descendencia), de medio color".
Onek besteari atorrako dindirri batetik oratu ta tarratada andi bat egin eutsanean.
A BGuzur 110.
4.
Cola de animal.
Ori eta geiago / zaion subertatu [txakurrari] : / atzeko dindirrie / zepan katiatu; / tiratzen zionari / buztena urratu.
Noe 110.
5.
"(V-ger), asaduras"
A.