Etim. Formado sin duda con el suf. -egi, y relacionado con jori (< *eauri ) y ugari .
sense-1
1.
(Dv, H, A),
heuregi (O-SP→SP, Dv, H). Mucho; suficiente."
Heuregi, beaucoup"O-SP 229.
vEys lee erróneamente heuregoi en el dicc. de Pouvreau. v. ugari. Batzu erori izan dirade lekhu harrizuetara, non ezpaitzuten heuragi lurrik. "Guère de terre"
.LçMt 13, 5 (He lur hainitzik, Dv aski, Ol lur askorik).
azpiadiera-1.1
(Uso adv.). Heuragi bozkariotzen bainau haren oihuak.MdePr 133.
2.heuregi (SP). Contento."
Heuregia, content [...]. Ea heuregi dela, qu'il est aisé! qu'il est content!"SP.
Orduan heuregiago izanen zare zure ixil egonaz solhas luzerik eginaz baino. SPImit I 24, 6 (Ch bozkario gehiago, Ol atsegiñagoa izango dezu).
Ezen hek eztira nihoiz ere heuregiago lan eta karga handirik daramatenean diren baino. SPPhil ẽ, 3r (He XI haiñ kontent
).
sense-3
3.
(Lar→H). "Verisímil"Lar.
azpisarrera-1
HEURAGI UKAN.
Hacer mucho (que), hacer mucho tiempo (que). Zentenera deithurik, interroga zezan hura eia bazuenez heuragirik hil zela. "Long temps"
.LçMc 15, 44.
Heuragirik eztuela ethorri zenean Timotheo zuetarik guregana.Lç1 Thess 3, 6.
Haur heuragirik eztuela sorthuen anzora.Lç1 Petr 2, 2.