(-nh- BN ap. A
, -nh- O-SPAd 882, SP, Lar Sup, H (+ enar-)),
enhartatu (H),
inhartatu (Lc ap. A; H).
Dislocar(se); luxar(se).
"
Eroriko batek ukharaia inhartatu zioen
"
H.
"Forzar (Hm)"
A.
"Relajarse (se dice de tendones)"
Ib.
v. zainartatu.
Zangoa, besoa edo gorputzeko bertze parte bat bere tokitik eta iunturatik ilkitzen, makhurtzen, aldaratzen edo enhardatzen denean.
Ax 422 (V 273).
Oinik ehnarta dakizun / Eztu permetituko.
Hm 127.
Non hezur guziak inhartatu baitziotzoten.
He Gudu 253.