1.
(AN, Sal; OPAd 876 SP, Aq 949, Añ (V, AN), H, ZMoso 65),
almote (AN; SP, Izt 86v),
amuta (G-nav)
Ref.:
A (almote, almute); Ond Bac ; Iz Ulz (almóte); Gte Erd 195.
Almud, medida para cereales equivalente a medio celemín.
"
Almotea (O), sorte de mesure pour le grain, picotin"
SP.
"
Almotea golkoan. Frase proverbiale pour dire, il a son dessein caché dans le sein; autrement hitz ederra emaitea eta barrenean gaitzerizkoa idukitea
"
Ib.
"Mesure pour grains, partie d'un boisseau"
H.
"
Almute bat arto eman astoari (AN-gip)"
Gte Erd 195.
Dirade erregua eta erregu erdia eta gaitzurua eta almotea.
(Cildoz, 1773).
RIEV
1932, 566.
Nastekatu iror almute irinekin.
Hual Mt 13, 33 (Samper irur negurri edo zelemin, Echn iru irin negurritan, Ur iru neurri iriñetan).
Anizko Ganix dantzan asten da / oin batekin erpiñean. / Berak dantza, berak kanta, / almute baten gaiñean.
"Encima de un almud (décima sexta parte de la fanega)"
.
Or Eus 168.
2.
(Ht VocGr 387, Lar, H),
almote (Chaho).
"Motif, arrazoiña, almutea
"
Ht VocGr.
.
"Il a son motif, badu bere almutea
"
Ib.
"Motivo"
Lar.
Puede ser una mala interpretación de la expresión almutea golkoan (cf. supra).
ALMUTE-DANTZA.
"Danza típica de Navarra, así llamada porque consiste en saltos, cambios y trenzados de pies junto a un almud de madera colocado, boca abajo, en el suelo. Se baila en Alcoz (Ulzama)" VocNav.