garmendia -
(2000)
ORP.MAISMED, III. kap., 91. or.
(...)
par l’appel à quelque homonyme facile d’accès: c’est le cas du toponyme et nom d’état civil connu Garmendia “la montagne en flammes”, et sa base (maison médiévale à Hélette) Garra “la flamme”; on n’a pas pensé à se demander si le sens donné convient à la désignation d’un lieu et plus précisément du lieu en question, et s’il correspond à un schéma connu de la toponomastique, qui répète en général les mêmes thèmes partout et dans toutes les langues. Une fois ces précautions prises, il apparaît que le feu comme tel (mais non le brûlis comme procédé de défrichement ou autre, qui laisse une marque durable sur le terrain et donc aussi parfois un toponyme) est une réalité, à la différence de l’eau, bien impropre à désigner des lieux hors de volcans, que le Pays basque n’a pas connus en période historique ni protohistorique. Les toponymes anciens sur la base gar(r)- renvoient plus vraisemblablement à l’oronyme pan-européen nommant la pierre et le rocher
(...)
Zer: Toponimoa, deitura Non: Euskal Herria Jatorria:
ORP.MAISMED
garmendia -
(2000)
ORP.MAISMED, III. kap., 109. or.
(...)
garr- et harri “pierre, rocher”: // 1) la base oronymique garr- si répandue en vieille toponymie européenne est restée présente en toponymie basque bien que le lexique courant l’ait perdu sans doute dès le Moyen Age, faisant des noms composés connus comme Garmendia, ou Garralda “côté ou versant rocheux” nommant ici une montagne et une maison (à Ayherre), là un village (en Navarre 1245 garralda), le nom du village souletin de Garraïbie (Censier guarraybié) “le gué du rocher”, en forme suffixée le nom de Garris ancienne position forte de Mixe sur un site rocheux et de son château 1120 wilelmus arnaldus de garris, celui de la maison noble de Garro à Mendionde 1149 aneir a(rnaldi) de garro; mais c’est le nom simple lui-même qui nomme les deux maisons nobles de Hélette bâties au sommet d’un coteau à l’écart où le rocher affleure (quartier nommé “Garreta”) 1314 bernart de garra, 1366 garra juson qui signifient donc simplement “le rocher” (et non “la flamme” comme on l’a parfois cru sans penser que le terme était tout à fait inacceptable et du reste inusité en toponymie); une graphie garrasciette de 1414 laisse penser aussi que c’est la base ancienne du nom de Gréciette en Labourd; une variante de la même base est habituellement reconnue sous la forme gal- (qui suppose en principe que la vibrante s’était affaiblie, ce qui arrive parfois en basque, et permet aussi de faire un rapprochement avec gar- “hauteur”: voir ci-dessus), faisant le nom de la maison noble de Sussaute en Mixe 1412 la sal(le) de galos
(...)
Zer: Leku izena Non: Euskal Herria Jatorria:
ORP.MAISMED
Titulua: EAEko toponimia datu basea, Aldundietako 1:5000 eskalako mapetan errotulatzeko
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Hizkuntza Politikarako Sailburuordetza, Eusko Jaurlaritza
Tokia: Gasteiz
Data: 1986-2003
Erreferentzia:
Oharrak: Deikerren aritutako ikertzaile taldeak banan-banan eginiko arautze proposamenak ere jasotzen dira. Honako epeetan burutu da lana: Bizkaia, 1985-1989; Araba eta Gipuzkoa, 1991-1994; Bizkaia (2), 2001-2003; Araba (2), 2005-2006; Gipuzkoa (2), 2007-2008.
Mota: datu baseak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
NOM.1857 - Nomenclátor de los pueblos de España
Laburdura: NOM.1857
Egilea: Comisión Estadística General del Reino
Titulua: Nomenclátor de los pueblos de España
Lan oharra: 1857 urteko erreferentziaduna
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Comisión Estadística General del Reino
Tokia: Madril
Data: 1858
Erreferentzia:
Oharrak:
Mota: bibliografia
Erauzketa: partziala
Alorra: ofizialtzea
IGNE.50 - Mapa Topográfico Nacional
Laburdura: IGNE.50
Egilea: Instituto Geográfico Nacional
Titulua: Mapa Topográfico Nacional
Lan oharra: 1:50000
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Instituto Geográfico Nacional
Tokia: Madril
Data: 1942-1990
Erreferentzia:
Oharrak: Edizio zaharrak Servicio Geográfico del Ejército delakoak eginak dira eta argitaraldia Instituto Geográfico y Catastral zuen izena eta oraindik ez ziren Mapa Topográfico Nacional deitzen, Mapas del Instituto Geográfico y Catastral, escala 1:50000 baizik (IGC, 1:50000).
Erreferentzietan orri zenbakia adierazten da. Testuinguruan, ordea, altitudea eta erpin ikurra ote daraman. Honako orri hauek erabili dira:
37-Guecho (1953), 38-Bermeo (1953), 39-Lequeitio (1950), 40-Jaizquibel (1952), 41-Irún (1952), 60-Valmaseda (1954), 61-Bilbao (1958), 62-Durango (1952), 63-Eibar (1954), 64-San Sebastián (1953), 65-Vera de Bidasoa (1953), 66-Maya del Baztán (1952), 85-Villasana de Mena (1942), 86-Orozco (1954), 87-Elorrio (1952), 88-Vergara (1954), 89-Tolosa (1953), 90-Sumbilla (1953), 91-Valcarlos (1950), 91bis-Mendi-Zar (1950), 110-Medina de Pomar (1990), 111-Orduña (1950), 112-Vitoria (1963), 113-Salvatierra (1954), 114-Alsasua (1953), 115-Gulina (1954), 116-Garralda (1953), 117-Ochagavía(1990), 118-Zuriza (1951), 136-Oña (1961), 137-Miranda de Ebro (1953), 138-La Puebla de Arganzón (1954), 139-Eulate (1954), 140-Estella (1954), 141-Pamplona (1954), 142-Aoiz (1952), 143-Navascués (1952), 169-Casalarreina (1952), 170-Haro (1953), 171-Viana (1954), 172-Allo (1954), 173-Tafalla (1954), 174-Sangüesa (1979), 175-Sigüés (1952), 203-Nájera (1952), 204-Logroño (1952), 205-Lodosa (1953), 206-Peralta (1979), 207-Sos del Rey Católico (1979).
ECO zerbitzuko Patxi Galék EMFren Mendi Katalogoaren datu-baserako eginiko erauzketa partziala, Katalogo horretako mendien gaineko informazioa bakarrik jasotzen duena.
Mota: kartografia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
IGNE.25 - Mapa Topográfico Nacional
Laburdura: IGNE.25
Egilea: Instituto Geográfico Nacional
Titulua: Mapa Topográfico Nacional
Lan oharra: 1:25000
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Instituto Geográfico Nacional
Tokia: Madril
Data: 1970-1999
Erreferentzia:
Oharrak: Orri erreferentzia ematen da. 1993 baino lehenagoko mapak Instituto Geográfico y Catastral delakoarenak ziren, baina sail berean hartzen ditugu
Mota: kartografia
Erauzketa: partziala
Alorra: dokumentazioa
MU.ETM - Euskal toponimiazko materialeak
Laburdura: MU.ETM
Egilea: MUJIKA URDANGARIN, Luis Maria
Titulua: Euskal toponimiazko materialeak
Lan oharra: 18 liburuki
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Gipuzkoako Foru Aldundia
Tokia: Donostia
Data: 1989
Erreferentzia:
Oharrak: Deikerrek egindako erauzketa. Erreferentzian liburu-zenbakia jaso dugu hasieran
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
FK - 1:5000 eskalako oinarrizko kartografia
Laburdura: FK
Egilea: Araba, Bizkaia eta Gipuzkoako Foru Aldundiak
Titulua: 1:5000 eskalako oinarrizko kartografia
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Araba, Bizkaia eta Gipuzkoako Foru Aldundia
Tokia: Gasteiz, Bilbo, Donostia
Data:
Erreferentzia:
Oharrak: HPS-Deiker toponimia lanetan erabilitako oinarrizko kartografia izan zen, helburua mapa-orri horietako toponimia errotulatzea baitzen. Orrien zenbakidura, MTN 1:50000 eskalako orri bakoitzaren erreferentzia ematen da eta, gidoiaz bereizirik, orri horretan egindako 64 zatietarik dagokionarena.
Mota: kartografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
ORP.MAISMED - Les noms des maisons médiévales en Labourd, Basse-Navarre et Soule
Laburdura: ORP.MAISMED
Egilea: ORPUSTAN, Jean-Baptiste
Titulua: Les noms des maisons médiévales en Labourd, Basse-Navarre et Soule
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Izpegi
Tokia: Baigorri
Data: 2000
Erreferentzia:
Oharrak:
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
NOM.GEOGR - Nomenclátor geográfico
Laburdura: NOM.GEOGR
Egilea: Centro Nacional de Información Geográfica
Titulua: Nomenclátor geográfico
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Instituto Geográfico Nacional, Ministerio de Fomento
Tokia: Madril
Data: 2002, 2005, 2007
Erreferentzia:
Oharrak: CNIGek bidalita, honako datutegi hauek inportatu ziren: Bizkaia, 2002; Araba, 2005; Gipuzkoa, 2007 (izendapen guztiak).
Mota: datu baseak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: ofizialtzea
GFA.KAT - Katastroa
Laburdura: GFA.KAT
Egilea:
Titulua: Katastroa
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Gipuzkoako Foru Aldundia, Ogasun Saila
Tokia: Donostia
Data: 2007
Erreferentzia:
Oharrak: Deikerrek datutegi osoaren migrazioa egin zuen. Erreferentzietan F (finca), P (parcela) eta SP (subparcela) mailako identifikatzaileak ematen dira.
Mota: datu baseak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
Lege-oharra
Corpus onomastiko honetan, hirugarrenen lanen edukiak sartu dira, arloan ospea eta gaitasuna dutelako. Ondorio horretarako, behar diren baimenak eta lizentziak eskatu ditu Euskaltzaindiak, eta, horrenbestez, behar diren jabetza intelektualeko eskubideak eskuratu, oker edo hutsik ezean. Edukiren batek hirugarrenen eskubideak hausten dituela uste baduzu, eman iezaiozu berehala horren berri Euskaltzaindiari (honako helbide elektroniko honetara idatziz: info@euskaltzaindia.eus), beharrezko neurriak berehala har daitezen.