1.
(
SP (sin trad.),
Dv),
arranbel (
A).
Arco.
"Arc"
Dv.
Beren tokietatik iraizi ditut bi errege Amorrhear, eta ez zuen ezpataz eta arranbelaz.
Dv Ios 24, 12 (Ker uztaiaz).
Gezi igortzeko arranbela handiak.
Dv 1 Mach 6, 51.
Bertaratu ala, aitzera jauzkatu zan bere arranbela ta geziak lagun.
Goen Y
1934, 90.
Tell arranbelakin.
Ib. 96.
Likei Bakaldun! urre-ariz yositako zure arranbeletik, etsaiaren aurkako gure aitzin-sailla iduri, gezi itzuri-eziñak yaurti.
Zait Sof 62.
Oidipu zorigabe ori! Erpiñari buruz ukaldi-adoitzat arranbela tenkaturik, zorion betearen yabe egin zan.
Ib. 91.
Aginondoak Itureako arranbel biurtzen dira.
Ibiñ
Virgil
91.
(A (que cita a Dv)) .
(Ref. al arco iris).
Hedoietan ezarriko dut ene arranbela, eta hura izanen da ene eta lurraren arteko patuaren seinalea. Eta zerua hedoiez estaliko dudanean, ene arranbela hedoietan agertuko da.
"Arcum meum ponam in nubibus"
.
Dv Gen 9, 13s (Bibl arranbela; Urt arkoba, Ur uztaia, Ol ostadarra, Ker ostarkua
).
(VocBN
A, H),
arramela
(H).
"Arc tendu auquel les écheveaux sont exposés pour être blanchis en dehors et rendus propres à la couture"
VocBN
.
"Arc en forme de v renversé pour tendre et faire sécher des écheveaux, peaux d'agneaux etc. Id. arramela
"
H.
"Pedazo de madera curvilínea a la manera de la llanta de una rueda, sobre la cual se apoyan las tortas que se exponen al fuego para asarlas debidamente (Darric)"
DRA.
.
"Rama doblada que sirve de mando al rastro (Darric)"
DRA.
.
2.
"Branche ou branches en balai pour nettoyer un four"
H.
3.
arranbel.
"Mazo para desterronar; collalba (Darric)" DRA.
ARRANBELA KOBREZKO.
"Arranbel-kobrezko, escalpelo, pala, descarnador o estera de curtidor (Darric)" DRA.
ARRANBELA-LOKARRI.
Cuerda de arco.
Odeiek ixuri udako euria bezela oldartzen direño edota Partiar zailuek gudu-burruka asterakoan arranbel-lokarritik iraitzi geziak bezala.
Ibiñ
Virgil
113.
ARRANBELA ZUREZKO.
"Arranbel-zurezko, disco de madera con mango para manejar las pieles, cuando se curten con casca (Darric)" DRA.