Etim. De esku 'mano' + (h)ar 'tomar' + -ki (cf. besarka de beso + (h)ar) + -ka), comparable, por la forma, a fr. maintenant .
1.
eskuiarki.
Seguramente; probablemente.
v. eskierki.
Uste diat eskuiarki ez izala burlatzen.
E 173.
Ez baitu eskuarki bukatu baino lehen utziko.
MEIG III 125.
Uste kontsolagarri bezain gezurtia eskuarki.
MEIG IV 80.
Milia Lasturkoarena da, eskuarki, adibiderik gardenena.
MEIG VI 166.
Ez legoke eskuarki esan beharrik, baina esan egingo dut.
Ib. 156.
Hau ez dugu onena izango eskuarki bere sailean, ezta apika onenetakoa ere.
MEIG IX 101.
2.
(G-goi ap. A
).
Generalmente, normalmente, por lo común.
Jaungoikoak sarri edo eskuarki permititzen duela bere serbitzari edo adiskiderik maiteenak munduan [...] deshonratuak izatea.
Gco I 455.
Eskuarki deitzen da Errege.
EConst 38.
Veran-ek eskuarki bere beorrak Camarga-n larratzen zitun.
Or Mi 46.
Oiekin oi baitabil yostalari eskuarki.
Zait Sof 88.
Nola ezagutzen da eskuarki argialdi ori?
Or QA 173.
Au, etzan eskuarki (por lo general) etxetik edo etxe inguruetatik aienatzen.
Etxde JJ 146.
Arroputz diranak beldurti ta erabe oi dira eskuarki.
Zait Plat 90.
Iatorrizkoa berdintzen du eskuarki.
Or ( in
Gazt MusIx 50
).