(V, G, L-côte; Aq 76 (V), Zam Voc),
masi (V-ger),
masa (G)
Ref.:
A (mazi, masa);
Ort Voc;
Holmer ApuntV
.
Raba, cebo para atraer la pesca.
"
Masidxe, amasijo hecho con raba o huevas de bacalao"
Ort Voc.
Cf. Echaide Orio 124.
Palu, ta erremu, bela ta kordel, / masia ta ura bere bai.
Azc PB 64 (in Ur PoBasc 217 masija).
Masia bota bear bazan bota dogu masia ugari.
Ag Kr 150.
Masia emongo ebala esanarren, ezieban Anjelek iñondik iñora Antonirentzat masirik emon.
Ib. 156.
Asi arrikatzetik eta patente eta mazietaraiñokoak [zorrak] bere.
Erkiag Arran 113s.
Mazia uretara jaurti ta aren usaiñera batzen zan arraiñari bolintx-sarea jaurtiaz.
Etxabu Kontu 124.
MAZI EGIN
(V-m, L-côte ap. A; masa e. G ap. A). Echar la raba.
Aurrean mariñeru bat dago mazi egiten (karnada bizia itxasora botetan, debaldeko arraiña atunari jaten emoten).
Berriat Bermeo 390.
MAZIKO.
De cebo, para cebo.
Masiyako txardiñ ederra pillan.
Inzag RIEV
1923, 505.
MAZIKO TXALUPA.
"(V-m), lanchas que van a echar raba a alta mar" A.
MAZIRA (JOAN, etc.).
Ir, etc. a echar cebo.
Bederatzi urte neukazanean, eruan nituan lenengo neure aitak masira. Ag Kr 88.