hasgabetu.
Quedarse sin respiración, expirar, morir.
Halaber dago Iainkoa bethiere begira / Lurrean bizi direnen presunen merezira, // Hats gabetu zaienean erhasunaz ahoa / Ungi bizitu direnei emateko gozoa.
EZ Man I 132.
Azken hatsetan direla ikhusiz [...], hogoi bat urhatsetan herrestaka baderamatzate. Han dire ordukotz hasgabetu direnen gorphutzak.
Prop 1900, 273.
Ahogarse, asfixiarse.
Halako khalda zuen suak, non arthikitzaleak hatsgabetu baitziren.
Hb Egia 27.