1.
(Sal, -kh- S; -kh- H, Foix ap. Lh)
Ref.:
Lh; Lrq; A EY III 309.
"Animal qui veut, est prêt à mettre bas. Erkhale izaitea
"
H.
"(Bête) qui sent les douleurs de la parturition"
Lrq.
"
Erkale diok, está para dar a luz (Sal)"
A EY III 309.
v. 3 erkin.
Fan den gau guzia erkale (ume egiteko) diok.
Garral EEs
1917, 107.
2.
"(Sal), erkhale (S), parto. Se dice hablando de bestias"
A.
3.
"(R-uzt), erkhale (BNc, Sc), llorón. Ezasiren baiasiren nexarrez dagonean "aur kori erkale dago edo izkin dago" erraitan dugu (R-uzt)"
A.