Etim. Relacionado convincentemente por Hubschmid con una amplia familia de voces en dialectos románicos.
1.
(Lcc, Lar (+ -ea , det.), H (V, G; + -ea , det.)).
"Cota de malla, kota mallazkoa" Lcc. "Cota, loriga, kota, kotea" Lar. "Cotte de maille" H.
Arkaan barriz erraz dafinket / malla finezko kotea. Lazarraga A24 1195v. Pheresta eskutaria, / pheresta zure ezpata, / kota gerrian thinkegi beitut / larga dezadan jostura. "Aldixe batez nenguelarik" (ap. DRA).
2.
(
BN, Sal, S, R; Chaho,
Dv (S),
Gèze,
H (BN, S; + -ea, det.))
Ref.:
A;
EI
279;
Lrq;
Iz R 395;
Gte Erd 49
.
"Jupe" Gèze y Dv. "Jupe de femme" H. "Saya exterior, a diferencia de zaipeko (R), que es interior" A. "Gerruntzea emaztekiek ezarten dei soinaren ondarretik anken anditako ta kotak eztian apal eror (R-vid), [...] y evitar que caigan las sayas" Ib. (s.v. gerruntze). "Robe de femme (BN, S)" Lrq. "Kóta, saya (cualquiera)" Iz R 395. "Gonan barreneko aldea (AN-gip), kota hegala (S)" Gte Erd 49.
Badiñat bai nik bethi lotsa / hunki zeitan kota.
'La cotte'
.
Etch 406.
Ikusten dü kota goraxe eta kota haldaz xükatzen gizoner eman gei zütüan zurezko golare eta fortxeta beltz elibat.
Const (
in
ZIZ 19
).
Mari-Paittak hauts petik gibel tiratzen dütü lür sagarrak, bere kota hegalarekin xahaldi bat emaiten deie eta gizonen aitzinean ezarten.
Ib. 29.
Behiak --nik erran nereien--, eder ziradie eta laket zait zien kota koloria.Mde Pr 131.
KOTA-ILEZKO.
"Kotíllezko, saya de lana (que se hacía en casa para el trabajo) (R-uzt)" Iz R 395.
KOTA-KAMAXA.
"(S-saug), drap de laine tissé à la maison" Lh.
KOTA-MAILA.
Cota, armadura.
Gorri gorri biurtu jakon kotamallea, / godu odolaz rosikleraren antz moduan.
AB AmaE 452.
KOTA-ORRAZEKO.
"(S-saug), tissu lin et laine du pays" Lh.
KOTA-PELLOTA.
(R-uzt ap. A; kota-pellot S ap. Lrq; Gèze Lh, Dv (S); k.-pillota Sc ap. A; H (S); k.-pillot Chaho, Lh; k.-pillo Lh).
a)
"Jupon" Gèze y Dv. "Kota pellota, kota-pillota, basquiña, saya interior" A. "Jupe" Lrq.
Orai ageriko eia nula hartüko gütian ihautiri arrasta hunek; kota pillot gorri horietarik zunbaiten idokiteko egün lehen lehen sasua düzie. Eskual 28-2-1908, 3. Kotapillot bat zehe batez beste arropak beno luzexago. GH 1950, 47.
b)
"Kotapellot, sot" Lrq.
KOTA-PILLOXKA.
"(S; Eskual), sot. Senhar kotapilloxka ümen dü, elle a, dit-on, un mari assez sot" Lh.
KOTTA
(S, Sal, R; Chaho). Ref.: A; EI 280; Iz R 403. (Forma con palat. expresiva). "Kotta (Sal, S, R), pequeña saya interior" A. "Kótta kori ízarri dun gerremúsiara (R-is), has puesto al revés..." Iz R 403.
KOTTA-GORRI (S).
"Kottagori, coccinelle" Lrq.
"Anddere kotta-gorri (S), coccinela, vaca de San Antón. Los niños se entretienen con este insecto, pretendiendo que según vuele o deje de volar anuncia el buen o el mal tiempo. Para esto se le dice: Anddere kotta-gorri, biar ekhi ala ebi? Señora la de la saya roja, ¿mañana sol o lluvia? A.