(
Lar→H,
Hb),
jauregiar (
Hb).
Palaciego, cortesano, noble; de palacio.
"Palaciego"
Lar.
"Mot de Lar[ramendi], syn. de iauntegitarra, et plus admissible. Courtisan qui fréquente le palais, qui y a quelque charge"
H.
Tr. Documentado en textos meridionales a partir de mediados del s. XVIII; no hay ningún testimonio de la forma
jauregiar .
Jauregitar andiak [...] dira era orretan ibili oi diranak.
Mb IArg I 69 (v. tbn. 183, 236ss.).
Pamili jauregitar batzuek.
Bv AsL 167.
Nai zituzkean arrek bere aitonak jauregitarrak.
Ag G 223.
Berariz da sotill jauregitarren agerketa.
Ag EEs
1917, 213.
Ni bezelako txiroak ez-tira yauregitarren artean jaten oituak.
Lh Yol 36.
[Erregea] bere yauregitarrekin eta yauntzi apaiñez.
'Sa belle cour'
.
Or Mi 139.
Bi jauregitarren arteko ezkontz susmurra.
Etxde AlosT 38.
Bi lege-gizon zetozen jauregitar jazkeraz.
Etxde JJ 173.
(Pl.).
"Casa del Rey, casa real, su familia, jauregitarrak
"
Lar.