(
V-arr, G-azp-to, AN-larr; Añ (V), VocZeg 285),
makullu (
Lar,
H (G, L)),
makulo (
Sal),
maakulu (
V-gip),
maakulo (
V-gip; ZestErret
)
Ref.:
A (makulo, makulu);
Asp Leiz2 24;
Iz
ArOñ
(maakulu, maakulo);
ZestErret
.
Muleta; bastón, báculo.
"Zanco, zancos de palo que son piernas de palo horquilladas, es del Bascuence zurezko zankoak, akullu makulluak
"
Lar.
Tr. Documentado en textos vizcaínos y guipuzcoanos de los ss. XIX y XX. La forma más empleada es
makulu ; hay
makulo en D. Aguirre y en sendos ejs. de
Ezale y
EG . En
DFrec hay 2 ejs. de
makulu .
Errena da gure Peru. // Onek txit aserratua, / jaurti eutsan makulua.
AB AmaE 201.
Gure erri zaar onek trapalea edo makuloa bear baleu, elitzake izango beren gorputza kaderen ganean eukiteko.
A Ezale
1897, 233b.
Gizon buru-soil bizar-zuri bat / bi makuluren gañian.
Otañ (
in
Onaind MEOE 411
).
Txangu edo erren bat bere maakuluakin.
Baserritarra 2-3-1907 (ap. DRA
).
Egurrezko makuloak, argizarizko anka ta besoak, zillarrezko biotzak.
Ag G 178.
Geienak etozan makulu bigaz ta anka bata dingiliz.
Kk Ab I 120.
Len makulu birekin / nekez zebillena, / ija sendaturikan / dagolako dena.
Enb 197.
Bere senarra errena, bi makuluren gañean zebillena.
JAIraz Bizia 39.
Bere txispa makulutzat zuala, nekez ta arrastaka zetorren.
NEtx Antz 138.
Sekretario xaarra juxtu-juxtu bi makulurekin.
Insausti 47.
Makuluak, damurik, ez dira gorputzaren atal naturalak.
MEIG VI 115.
v. tbn.
JanEd II 55.
Báculo (de obispo), cayado.
Ango makulu ta argiontziak! / Ango zillar ta urreteri / ikusten zuan kristau-begiak!
SMitx Aranz 93.
(Fig.).Báculo, muleta; apoyo, ayuda.
Euskel-aldizkari bat atsegina izateko ez dula erderaren makulorik bear.
EG 1956 (7-8), 2.
Erraztasun hori makulurik gabe erdietsi da, orrialde-azpiko makulurik gabe, alegia.
MIH 360.
Makulu hori gabe neurtitza motz gelditzen zelakoan.
MEIG IV 118.
Irudimena bakarrik mintza daiteke, arrazoizko makuluen laguntzaz, onenean ere.
MEIG VI 115.
Axularrek diazaio eta horren kideak soil-soilik darabiltza, beste makulurik gabe.
MEIG VIII 100.