1.
(Lar),
arnotu (Dv, H, A),
ardautu (Lar),
ardutu (S-saug ap. Lh).
Convertir(se) en vino.
"Envinar, el agua, ardoztu, ardautu, arnoztu
"
, "merar el agua, mezclarla con vino, [...] ura ardotu, ardautu" Lar.
"Devenir vin, en parlant d'une liqueur qui fermente et s'alcoolise"
H.
"Vinificarse el mosto"
A.
"Réduire (des raisins) en vin. Aurthen mahatsak oro ardutü titzügü, cette année nous avons employé tous nos raisins à faire du vin"
Lh.
Cf. urardotu.
Nola baita lehertuz / arnotzen mahatsa.
Zby RIEV
1908, 211.
Etorri zan bada berriz Galileako Kanara, ura ardotu izan zuen erri artara.
Ir YKBiz 74.
Jesusek ura ardotu bazun / Kanaango eztaietan: / orain ikasle azkarrak sortu / zaizkio ardangeletan.
NEtx LBB 369.
2.
arnotu (Dv, H, A),
ardaotu,
anotu
(Lander (BN) ap. DRA).
Embriagarse.
"Boire hors mesure. Gizon hori arnotzen hasia da, cet homme est en goguette. Arnotua da, il est ivre"
Dv.
"S'enivrer"
H.
"Beber sin medida, inmoderadamente"
A.
"Bebido (Lander; BN)"
DRA
.
Gura izatea izan kasto garbi onestua ardaoturik, ase bete eginik, ori da orioaz sua amatatu ta txakur bati beraganik aldegiteko ogi zati bat botatea legez.
Añ
GGero
276 (Ax 411 (V 267) arnoan zopatua
).
Eta bertze aldetik zonbat eta zonbat jende atrebitu ez dire baliatzen edale horren trenpu nahasiez, zer-nahi amarru eta maltzurkeria sakatzeko? [...] ikhusten arnotua dela eta baliatu nahi.
Arb Igand 133.
Gizon arnotu bat ostatu eder baten aitzinean xutik zegoen.
Ib. 129.