1.
(Dv→A, H),
errenkuratsu,
arrenkuratsu (H),
arrankuratsu ( VocB
).
Quejoso.
"Sujet à beaucoup se plaindre"
H.
v. arrangurati.
Handik gara hain arrenkuratsu, inzirinatsu eta on behar.
Ax 250 (V 168).
Kezka errenkuratsuaren eztenak zulatu ta zulatu ziardutsan areri barruan.
Erkiag BatB 62.
2.
Inquieto, preocupado.
Bertzalde adimendu zorrotzekoa zen, langile suharra, bainan ere jitez barne egosia, bethi khezkati eta arranguratsua.
Etcheb MGaric 168.
Arekin nagoenean, arrenkuratsu ta yoranez beterik oi nago.
Txill Let 64.