1.
(V-gip ap. A
),
betaldi (-th- S ap. A
).
Panzada, hartazgo.
"
Betealdi (V-gip), bethealdi (Dv), empacho"
A (pero en Duvoisin sólo aparece con el sdo.
de "remplissage").
Jaunaren argitasunaz izan zuen gose edo egarrialdia anima justu aren asealdi edo bete aldia izan zan.
Cb Josefa 9s.
Ez harri beraz entzuten duzuelarik espartin-egileak bethaldi gaitzak ukaiten dituztela eta gehienak zorroiloak edo paustelak direla!
F. Dospital GH
1927, 391s (cf. nota: "bethaldi, indigestion").
Ni naiz Petiri Santz Arin / eztai orotan danbolin; / eztaietako bete-aldiak / ez dit onik beiñere egin.
Or Eus 372.
2.
betaldi
(Lar). Acción de llenar. "Henchimiento" Lar.
--Ez gatxik gutxi izango ere, lurraren muturretik zeruaren goieneraño. --Betealdi bat emango zionagu, iñolaz ere, zeruari.
Or QA 204.
Amaika ustualdi ta betealdi eman genion [zatoari]
.
TxGarm BordaB 74.
3.
betaldi
(Lar). "Plenitud" Lar. v. betetasun.
Danetan irme ta pijo aurreratu zan, azkeneraño iñun geldi bage, beren betealdiya ta silluba bezela iraute-onarekin egotzi ta emanaz.
'Echándoles el sello y complemento'
.
Aran SIgn 14.
4.
(Tras sust.).Contenido de.
"
Bethealdi, remplissage. Bertze hortan badire hamar pitxer bethealdi, il y a dans ce chaudron dix remplissages de pots"
Dv.
5.
(G).
Sofoco, fatiga.