(AN-5vill, B; Aq 675),
belagi (AN-5vill, B, L-sar),
belai (AN-5vill-burg, B, L-sar-ain)
Ref.:
A (belagai, belai , sabel); A Apend (belai); JMB AEF 1955, 47; Izeta BHizt2 (belai); Echaide Nav 102.
Dehesa, pastizal. "Dehesa cerrada o femeral, belagaia" Aq 675. "Dehesa cerrada, prado, pastizal" A. "Ezagun da belai ortan bazka badela; sabela artu dute bei oriek" (B) Ib. s.v. sabel. "Belai, belardi" A Apend. "El prado cercado con valla recibe el nombre de belai y de soro, mientras que el pastizal comunal se llama larre (larria, 'el pastizal libre') (L-ain)" JMB AEF 1955, 47. Cf. ib. 142."Durante el invierno, además de los pastos naturales, alimentaban a las ovejas con un poco de nabo, pagotxa (trébol rojo) y belaiak (G-goi)" (Interpr?). Para la forma belai DRA cita a Caro Los Vascos (2.a ed.) 187 y a Bon (AN) sg. Lacombe. Cf. como nombre propio en AzkPo IV: Neure laztan Belagaiau y Lazarraga B32 1205rb: Damarika dan galantaena / Belagai Butroekoa; / Belagaia diotza eta / zorionean jaioa. v. belardi.
Belagaiek edo pentzeak belardi urri eta murritz uri eskasiyekin.
Eskual 28-3-1923 (ap. DRA
).
Bai baita belai borobil bat Apeziturriko bidean, bordaren arateko aldean.
TP Kattalin 181.
Eldu naiz belai esiko elorrietara.
Ib. 181.
Ardiak erran zuen: "Ama Birjina Martxoko, torria balago, ni barrendegietan (belaietan) sartzeko".
(B)
"Para meterme yo en los pastizales"
.
A EY I 34.