1.
(AN-5vill, B; SP, Urt I 399, Dv),
barrendei (B),
barrandegi (B; Urt)
Ref.:
A (barrendegi, barrandegi);
Izeta BHizt2
.
Campo, bosque, etc. cercado.
"Un bois, vulgairement appellé barrendegui, clos et fermé"
CoustLab
7.
"Lieu renfermé, parc"
SP.
"Arboretum, barrandégia, arbolatégia, sagárdia
"
Urt II 245.
"Enclos"
Dv.
"Cercado"
A.
"
Barrandegi (B), jaral"
Ib.
"Cercado de arriendo. Barrendeie saltzen diot Iñarbeiko artzain bati
"
Izeta BHizt2.
Cf. barnetegi.
Itsasoko arraiñak, aireko xoriak, lurreko animalak hunenbat ogi bihi suerte, hanbat fruitu, hanbat lore, hanbat oihan eta barrendegi.
SP POB 17.
Uretik barrendegira, Etxeberriko landaren alderat.
(1765).
SenperEus
58s.
Ipar bidia barrandegietarik Lurxarretara dohana eguerditik.
(1768).
Ib. 73 (en la vers. francesa "par les Barrendeguis").
Ardiak erran zuen: "Ama Birjina Martxoko, torria balago, ni barrendegietan (belaietan) sartzeko".
(B).
A EY I 34.
2.
Interior, parte de dentro.
v. 1 barren
(I)
.
Nai luke ortzi dezaten oianek beren barrendegian.
"
En sus entrañas"
.
(280)
LE-Ir.
Izan ere, barrendegian badugu olako leku ixil txanbeliña; ortxe bildu oi dira maiz bi maitale --gogo ta Kristo--, eta giza-mingaiñak esan ezin aiñako gertakariak izan oi dituzte.
Onaind ( in
Gazt MusIx 157
).
Euskaldun gehienok, guztiok ez bada, badugu geure barrendegian txoko urri eta apaindura gabeko bezain maite bat: gure euskal baratzea.
MEIG IV 29.