Gaur, azaroaren 11n, Euskaltzaindiaren Sustapen batzordeak antolatuak, "Arabatik Arabara euskaraz" izeneko Jagon Jardunaldiak, hamaseigarrenak, egin ditu Akademiak, Gasteizko Artium Museoan. Arabako elkarte eta erakundeekin batera, eta Foru Aldundiaren laguntzarekin, egin ditu Akademiak jardunaldi hauek.
Iciar Lamarain Arabako Foru Aldundiko Euskara, Kultura eta Kirol saileko diputatuak, Andres Urrutia euskaltzainburuak, Sagrario Aleman Sustapen batzordeko buruak eta Erramun Osa batzordeko idazkariak zabaldu dituzte Jardunaldiak. Egun osoan zehar eman diren hitzaldiak laster argitaratuko dira hemen.
Bestalde, jardunaldia Henrike Knörr zena gogoratuz amaitu da.
Euskaltzaindia eta Araba liburuxkaren aurkezpena
Jardunaldien barruan, Euskaltzaindia eta Araba liburuxka aurkeztu du Euskaltzaindiak. Akademiak Araban egin eta egiten dituen ekitaldien berri ematen duen liburuxka da. Hainbat atal ditu: harreman instituzionalak, Euskaltzaindiaren biltzarrak eta ekitaldiak Araban, edota argitalpenak. Arabako euskaltzain oso, ohorezko eta urgazleen zerrenda ere ageri da liburuxka honetan.
Erakusketa
Egun osoan zehar, "Euskera agerkaria" Euskaltzaindiaren agerkariari buruzko erakusketa zabalik izan da Artium Museoan. Erakusketa Euskaltzaindiak antolatzen du, Bilbao Bizkaia Kutxaren laguntzarekin, eta 92 urte bete dituen Euskera Akademiaren agerkari ofizialaren ibilbidea eta edukiak ditu hizpide.
Horrekin batera, Araba oinarritzat hartuta, Akademiak argitara emandako liburuak hizpide dituen bigarren erakusketa bat ere ikusgai egon da.
XVI. Jagon Jardunaldiak: Hitzaldiak
GOIZEKO SAIOA
Manu Ruiz Urrestarazu (Euskaltzaindiaren Arabako ordezkaria): "Izena, izana"
Manu Ruiz Urrestarazuk iraganaren eta biharkoaren lotura estuaz hitz egin du. Bere ustez, Arabako izana euskalduna da, hein handi batetan behintzat. Adierazi duenez, Araba ez da euskalduna Gipuzkoatik eta Bizkaitik etorritako pertsonek euskara ekarri dutelako, aspaldidanik euskalduna zelako baizik. Arabaren izana euskalduna zela ikusteko, Arabako izenak, oikonimoak ditugu aitorle. Toki izenak izandako euskaldungoaren lekuko gelditzen dira eta kasu askotan guganaino iritsi dira bizirik.
Hori ikusteko eta erakusteko Ruiz Urrestarazuk toponimia historikoa hor-hemenka arakatu du Araban zehar. Araba osoan barreiatuta, landare izena daramaten herriek IX. mendetik hona, beren izen euskaldunarekin jarraitu dute tinko. Euskaltasun hori XX. mendera arte bizi izan zen Arabako iparraldean. Lautada eta Mendialde eskualdeetan XVIII. edo XIX. mendeetara heltzen da, zonaldeka behinik behin.
Jon Aizpurua (Eusko Jaurlaritza, Hizkuntza Politikarako sailburuordetza): "Azken hogeita bost urteotako euskararen bilakaera Araban"
Jon Aizpuruaren ustez, hizkuntzaren egoera eta bilakaera ez dira gertakari isolatuak. Hizkuntza gizartearen berezko zatia da, eta gure irakurketa hankamotz geratuko litzatekeen gizartearen baitan gertatzen ari diren aldaketei eta jokabideei begiratuko ez bagenie. Beraz, lehenik eta behin, gizarte arabarraren oinarrizko deskribapena egin du eta, besteren artean, euskalduntze-alfabetatzearen eta hezkuntza-sistemaren bidez euskaldundu diren arabarren zenbatekoak jaso ditu.
Hizkuntzaren erabilera sustatzeari buruzko jarrerek zeresan handia dute hizkuntzaren normalizazioa lortzeko egiten diren urratsen onarpenarekin. Hortaz, arabarrek euskarari buruz erakutsi duten jarrera azaldu du. Bestalde, hizkuntza-aldagaien azterketa, ezagutzari buruzko datuekin hasi du. Ondoren, euskal hiztun arabarrak lehen hizkuntzaren arabera nola sailkatzen diren azaldu du. Lehen hizkuntzak lotura zuzena du erraztasunarekin, eta honek erabilerarekin. Erabileran eragiten duten gako nagusiak azaldu eta gero, eremu batean eta bestean erabilera zertan den aztertuz bukatu du saioa.
Olatz Altuna (Soziolinguistika Klusterra): "Araban euskararen kale-erabilerari buruzko datuak, bilakaera eta prospekzioa"
"Zenbat erabiltzen da euskara kalean? Zenbat, Araban eta Gasteizen?". Galdera horixe da, bere horretan, Olatz Altunaren hitzaldiaren muina. Azaldu duenez, galdera horri erantzun nahiak eraman zuen kale-erabilera neurtzen hastera. Altunak Euskal Herriko Kale Neurketa zuzendu du azken lau edizioetan.
VI. Neurketaz hitz egin du gaur: "Zenbat" da, hortaz, hartu den galdetzailea, eta ez "noiz" edo "nola". Izan ere, datu kuantitatiboak jasotzera jo baita ikerketan. "Zenbat erabiltzen da" diogu, nabarmentzeko ezagutzak ez, baizik erabilerak duela garrantzia aurkezten dugun ikerketa honetan. Ahozko erabileran ari gara, edozein pertsonak edozein pertsonarekin komunikatzeko erabiltzen duenaz. Erabileraren argazki kuantifikatu bat jaso da horrela". Ikerketa honek Euskal Herri osoa du aztergai, baina saio honetara, batez ere, Arabako eta Gasteizko datuak ekarri ditu.
Miel Anjel Elustondo: "Arabako herri-ekimenaren lana euskararen normalizaziora bidean: atzo eta gaur"
Miel Anjel Elustondok izen asko aipatu ditu. Araban euskararen alde lan egindako asko eta asko agertu dira bere mintzaldian, eta, izen horiekin batera, historiari begirada bat eman dio, eta une batzuk ekarri ditu gogora. Bertsolari baten moduan "Ezin bizi gintezke aterkirik gabe" kantatu du, eta jarraian publikoari hauxe galdetu "Non da Arabaren aterkia?". Araba, euskara kontuetan, aitzindari izan dela zenbait momentutan ere esan du –"lehen hiztegia, lehen komikia... hemen sortu ziren - eta segidan "Bagoaz eta bagabiltza" esan du. Araban euskaldunak izan, badirelako.
Iñaki Martinez de Luna: "Euskararen inguruko diskurtso berria Arabarako: gogoeta eta proposamena"
Iñaki Martinez de Lunak euskararen inguruan dauden jarrera ezberdinez hitz egin du: jarrera aldarrikatzailea eta ezkorra, biek talka egiten dutelarik. Eta proposamen batzuk bota ditu, euskara eta euskal komunitatearen onerako izango direlakoan: euskara gure hizkuntza da, denona, eta galtzekotan guztiok galtzen dugu. Zer egin behar da aurrera egiteko? Katalunian egindako ikerketa batean oinarritu da, hainbat puntu planteatzeko: berreskuratu hitza beharrean, irabazi erabili; Sakrifizio barik, ahalegina aipatu; Integrazio hitza baztertu, agian, eta adopTatu erabili... Hausnartu egin behar da. Jakin zergatik eta zertarako behar dugun euskara... eta gauza bat argi izan: "Euskara ona da guztiontzat, Arabako Errioxako ardoa bezain ona da".
ARRATSALDEKO SAIOA
Ane Pedruzo eta Esti Rodriguez (Gasteizko Mintzalaguneko teknikariak): "Gasteizko Mintzalaguna, bost urtez euskaldunak batuz"
Gasteizko mintzalagunak 5 urte betetzen ditu aurten. 500 pertsona biltzen ditu, norberaren euskararekiko beharrak eta nahiak asebetetzeko, eta harreman euskaldunak areagotzeko xedez. Euskararen normalizazioan giltzarri diren kolektiboei arreta berezia eskaintzen die, hala nola, gurasoei edo gazteei.
Juan Mari Juaristi eta Beñat Goitia (Arabako Bertsozale Elkarteko lehendakaria eta kidea): Gure koadrilan euskaldun franko eta gainera bertsotan
Azken urteetan Araban bertso eskolak ugaritu eta hedatu egin dira koadrilaz koadrila, hauek euskaldunen bilgune izateaz gain, herri-dinamizatzaile ere badira. Sare horren indarrak bildu eta lurraldean euskarari astindu bat emateko asmoz, antolatu zen Arabako Koadrila Arteko Bertso Txapelketa, aldi berean, gainerako eragileekiko elkarlana sustatuz.
Ainhoa Arriaga (GEU elkartea) eta Manex Agirre (Hala Bedi Irratia): Arabako euskarazko hedabideen orainaz eta geroaz
Gaur egun euskarazko hedabideek Araban duten egoeraz eta osasunaz hausnarketa txiki bat egin ondoren, etorkizunera begira dauden erronkez eta proposamen berriez hitz egingo da hitzaldi honetan; batetik lortu dena azpimarratzeko; eta bestetik, erronka ditugun ekimenez hitz egiteko. Izan ere, komunikazioari dagokionez, herri ekimenetik datozen bi proposamen aurkeztu dira: Hala Bedi Irratiaren eta GEU elkartearen egitasmo komunikatibo berriak, alegia.
Idoia Illarramendi (EMUN enpresako teknikaria): Euskara planak aisialdi arloko elkarteetan"
Gasteizen 15 eta 30 urte bitarteko gazteen artean gehiago dira euskara dakitenak ez dakitenak baino. Aisialdia baliabide ahaltsua da hizkuntza normalkuntzarako. Izan ere, haur eta gazteek aisialdian hizkuntzekin zer nolako harremana duten eragingarria izango da beren motibazioetan, jarreretan, baita hizkuntza gaitasunean ere. Proiektu honen bidez aisialdian aritzen diren entitateetan eragitea izan da helburua.
Estiñe Astorkia (Artez) eta Naroa Cuesta (GEU elkartea): Merkataritzan eta ostalaritzan euskararen erabilera sustatzeko praktika onak
Artez Euskara Zerbitzuak eta Geu Elkarteak Merkataritzara zuzendutako planaren nondik-norakoak azalduko dituzte. Era berean, Gasteizen martxan dagoen "Eskerrik asko! ¡Te lo agradecerán" kanpainaren emaitzak eta ondorioak ere azaldu dituzte. Kanpaina 2009an jasotako datuetatik abiatu zen, hortxe identifikatu baitzen horren beharra; izan ere, euskararen eskaera ia %23koa zen hirian, eskaintza berriz %11,4koa. Merkatariekin eta arloko eragileekin zuzenean lan eginez, eskaintza eta eskariaren arteko oreka lortzen saiatu dira.
Mahai-ingurua: Euskararen sustapena Arabako herri-erakundeetatik
Euskarak Araban bizi duen egoeraz hitz egiteko, Patxi Martínez de Marigorta, Eusko Jaurlaritzako Herri Administrazioetan Hizkuntza Normalizatzeko zuzendaria; Jokin Larrañaga, Arabako Euskararen Foru zerbitzuburua; Natxo Urkixo Laudioko alkatea; eta Josune Irabien Amurrioko alkatea izan dira mahai-inguan. 2009ko datu soziolinguistikoak abiapuntu hartu dituzte, euskarak herrialde honetan izan duen garapenaren erakusgarri, nahiz eta oraindik leku txikia duen.
Horri helduta, etorkizuneko erronkei buruz galdetu zaie: euskararen erabileran eragiteko giltza, tokiko administrazio mailako lanaren garrantzia, sentsibilitate guztiek bat egiteko eta diskriminazio positiboa bideratzeko eredua, komunikabideek eta teknologia berriek normalizazioan duten papera, eta krisiak nola eragin diezaieken euskararen aldeko politika publikoei.
Egunari amaiera emanez, Henrike Knörr zena omendu du Euskaltzaindiak. Omenezko hitz batzuk esan ostean, Andres Urrutia euskaltzainburuak eskultura bat eman dio Txari Santiago alargunari. Familiaren kide batzuk, seme-alabak barne, izan dira omenaldian.