(...)
St-Pierre d’Irube, près de Bayonne, porte eu basque le nom de Hiriburu «extrémité de in ville» dont il est pourtant àI près de deux kilomètres; mais le nom Irube n’apparaît qu’en 1500 et au XIIIe siécle on a Yruber ou Hiruber qui suggère une autre signification, soit Hirubehere «au-dessous de la ville, soit plutôt Hiriberri «ville neuve»; Hiru sérait une variante de hiri; la forme pleine serait même irun, hirun (Cf. Irun, Irumberri); nous savons que n final disparaît dans la composition : eguerri pour eguberri «jour nouveau», Yauregi pour Yaundegi, peut-être Yaun-egi, (avec r = n comme dans Jauretche pour Yaunetche «maison du Seigneur»), «château, demeure du Seigneur»
(...)
(...)
La chute du n final est remarquable. Du reste, la phonétique du n final basque est fort intéressante. Le plus souvent, n paraît inorganique ; cf. les variantes arrai et arrain « poisson », mai et mahain « table » ; les dérivés degite « ils le font », emazu « donnez-le », noaque « j’irais » de egin, eman, yoan; et les composés Jauregui pour yaun-degi « habitation du seigneur château, yabe, yaube « maître, sous-seigneur ». La permutation ordinaire est r : yauretche « maison du Seigneur ». Cette permutation se produit même devant les explosives douces : cf. oihambeltz « forêt noire », oyamburu « tête du bois, Cap de bosc « et oyarbide « route du bois » ; jaurgain n’est-il pas yaun gain « (maison) au-dessus (de celle) du Seigneur » ?
(...)
(...)
En posición inicial, j- procede generalmente de i- (que a su vez podía proceder de e- ante vocal). En las zonas que distinguen entre i- (y-) y j (š, ž, ğ o x) ante vocal se puede discriminar fácilmente entre i antigua y reciente, debida a la pérdida de una consonante intervocálica. Esta discriminación es factible incluso allí donde j- = y-, porque en las formas populares de los topónimos i- secundaria conserva generalmente su valor silábico: // Antr. Joanes, top. Jauregui, Jaunsaras (Nav.), etc. // Jungitu (Ál., 1025), actual Junguitu, pero Jhurre, hoy Yurre; hay también Yurre en Vizc., pop. Igorre. Cf. Jhurrueta (CSM 208, año 1072), hoy Yurreta (Vizc.)
(...)
Zer: Toponimoa Non: Euskal Herria Jatorria:
M.IFOV
(...)
jauri, jauregi edo jaurigi.- Saratxo. Aría, a la dcha. del Nervión, a ambos lados de la carretera, desde debajo de la cuesta de la iglesia hasta la carretera de circunvalación de Amurrio.- Heredad: E. camino real, S. arroyo, N. y O. Nervión, a ambos lados de la carretera y hasta el río.- Heredad: N. río Nervión, S. arroyo, O. carretera de Bizkaia
(...)
VIN.INTELB - Importance des noms topographiques, lieux-dits, etc., pour l'étude de la langue basque
Laburdura: VIN.INTELB
Egilea: VINSON, Julien
Titulua: Importance des noms topographiques, lieux-dits, etc., pour l'étude de la langue basque
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria: 34
Argitaletxea:
Tokia:
Data: 1909
Erreferentzia: III (1909), 349-356
Oharrak:
Mota: artikuluak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
VIN.TB - Toponymie basque
Laburdura: VIN.TB
Egilea: VINSON, Julien
Titulua: Toponymie basque
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria: 34
Argitaletxea:
Tokia:
Data: 1912
Erreferentzia: VI (1912), 405-411
Oharrak:
Mota: artikuluak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
M.IFOV - Introducción fonética a la onomástica vasca
Laburdura: M.IFOV
Egilea: MITXELENA ELIZALT, Koldo
Titulua: Introducción fonética a la onomástica vasca
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria: 1905
Argitaletxea:
Tokia:
Data: 1956
Erreferentzia: XXIV (1956), 167-186 eta 331-362
Oharrak:
Mota: artikuluak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
JIM.ESTN - Estudios de toponimia navarra
Laburdura: JIM.ESTN
Egilea: JIMENO JURÍO, José María [Roldán Jimeno Aranguren & David Mariezkurrena Iturmendi]
Titulua: Estudios de toponimia navarra
Lan oharra:
Paratzailea: Roldán Jimeno Aranguren & David Mariezkurrena Iturmendi
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Pamiela
Tokia: Iruñea
Data: 2004
Erreferentzia:
Oharrak: Liburuak Jose Maria Jimeno Juríok idatzitako zenbait artikuluren bilduma da, hil ondoan berrargitaratua. ECO zerbitzuak eginiko migrazioa. Liburuaren orrialdea (edota ohar zenbakia) ematen da erreferentzia gisa, baina edozein kasutan ere kontsulta daiteke jatorrizko artikuluaren identifikazioa "testuingurua"n jaso baita.
Badago Patxi Salaberrik eta Roldán Jimenok paratutako edizio eguneratua: Obras Completas de José María Jimeno Jurío 40, Pamiela, 2012.
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
BARR.OTA - Onomástica de la Tierra de Ayala
Laburdura: BARR.OTA
Egilea: BARRENENGOA ARBERAS, Federico de
Titulua: Onomástica de la Tierra de Ayala
Lan oharra: 3 liburuki
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Arabako Foru Aldundia
Tokia: Gasteiz
Data: 1988-1990
Erreferentzia:
Oharrak: Bigarren liburukiaren erauzketa osoa egin du Deikerrek.
Titulua: EAEko toponimia datu basea, Aldundietako 1:5000 eskalako mapetan errotulatzeko
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Hizkuntza Politikarako Sailburuordetza, Eusko Jaurlaritza
Tokia: Gasteiz
Data: 1986-2003
Erreferentzia:
Oharrak: Deikerren aritutako ikertzaile taldeak banan-banan eginiko arautze proposamenak ere jasotzen dira. Honako epeetan burutu da lana: Bizkaia, 1985-1989; Araba eta Gipuzkoa, 1991-1994; Bizkaia (2), 2001-2003; Araba (2), 2005-2006; Gipuzkoa (2), 2007-2008.
Mota: datu baseak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
HM.AMRR - Amurrioko mapa toponimikoa
Laburdura: HM.AMRR
Egilea: BARRENENGOA ARBERAS, Federico & VELILLA CÓRDOBA, Salvador
Titulua: Amurrioko mapa toponimikoa
Lan oharra: 1:20000 eskala
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Amurrioko Udala & Eusko Jaurlaritza
Tokia: Gasteiz
Data: 2000 (d.g.)
Erreferentzia:
Oharrak: F. Barrenengoa, S. Velilla, Arabako Foru Aldundia eta Amurrioko Udala izan dira toponimoen iturria.
Mota: kartografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
AFA.KAT - Katastroa
Laburdura: AFA.KAT
Egilea:
Titulua: Katastroa
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Arabako Foru Aldundia, Ogasun Saila
Tokia: Gasteiz
Data: 2007
Erreferentzia:
Oharrak: Deikerrek datutegi osoaren migrazioa egin zuen. Erreferentzietan Poligonoa baizik ez da aditzera ematen, izenkide izan ohi diren "parcela" eta "subparcela" aipatu barik. Testuinguruan zein udalerriri dagokion ageri da.
Nolanahi ere, aurkibideetako izenak jaso dira, erregistro bakoitzari dagokion kokaleku zehatza konprobatu gabe eta, beraz, antzekotasun formaletan oinarritutako datuak baizik ez dira
Mota: datu baseak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
Lege-oharra
Corpus onomastiko honetan, hirugarrenen lanen edukiak sartu dira, arloan ospea eta gaitasuna dutelako. Ondorio horretarako, behar diren baimenak eta lizentziak eskatu ditu Euskaltzaindiak, eta, horrenbestez, behar diren jabetza intelektualeko eskubideak eskuratu, oker edo hutsik ezean. Edukiren batek hirugarrenen eskubideak hausten dituela uste baduzu, eman iezaiozu berehala horren berri Euskaltzaindiari (honako helbide elektroniko honetara idatziz: info@euskaltzaindia.eus), beharrezko neurriak berehala har daitezen.