forcius de fingue -
(2000 [1145])
ORP.MAISMED, III. kap., 125. or. [Sorde]
(...)
ihi “jonc” a fait divers toponymes, le plus souvent par le dérivé ihitze “jonchaie” (homonyme de ihitz “rosée” avec lequel il peut être confondu: voir plus haut): en Labourd à Saint- Pée 1249 isça, Saint-Pierre-d’Irube 1249 hytsa, en Soule ihitzsse(a) à Sauguis et Aussurucq, 1412 ihizce à Aïnhice; pour d’autres formation la Soule offre encore ihigona à Arrast, très proche de 1300 ihune d’Uhart-Cize, ihigue à Etcharry, yhistoe à Montory; c’est sans doute la même base qui fait le nom d’Iholdy 1249 hyhout et celui de la maison ihult urruthie de Domezain; ce doit être encore le premier élément des noms 1306 yburueta de Hosta, 1366 ynhabarr d’Uhart-Cize, 1412 inhavarrtyri de Saint-Martin d’Arbéroue; une variante imi- à partir d’une base *inhi d’où procède aussi ihi explique le nom de Lasse 1350 ymizcoyz, et peut se trouver dans le nom de Hasparren 1505 arcemisgaray; à Ustaritz le nom de la maison noble 1233 juncars correspondant gascon exact de ihitze apparaît toujours, en raison de sa notoriété officielle ou autrement, en version romane; à Lantabat 1249 çepurua peu explicable a pu être fait par mécoupure d’un terme initial comme ihitze; le nom mixain de Gabat cité dans le Cartulaire de Sorde en 1147 en écriture latinisante (f pour h) forcius de fingue et rétabli en 1551 ihingoie procède semble-t-il de *inhi
(...)
Zer: Jauna, etxea [Ihingoia] Non: Gabadi Jatorria:
ORP.MAISMED
fortius de fingue -
(2000 [1147-1150])
ORP.MAISMED, I. kap., 9. or. [Sorde, CXLI]
(...)
1147-1150 (Bertrand de Samadet abbé de Sorde): // CXLI, Gabat: Sorde donne deux “journées de terre” pour 12 deniers morlans par an à Fortius de Fingue, forme romanisée de la maison Yhingoie citée en 1551, non citée dans les recensements du XIVe siècle
(...)
forcius de fingue -
(2000 [1147-1150])
ORP.MAISMED, II. kap., 67. or. [Sorde, CXLI]
(...)
Ces affièvements de Sorde sont en général de la fin du XIIe siècle et du XIIIe: le plus ancien est de la période 1147-1150 au n°CXLI à Gabat en Mixe, où l’abbé donne “deux journées de terre à fief” in feudum à un Forcius de Fingue c’est-à-dire à une maison du lieu préexistante (en 1551 yhingoie: voir le chapitre I) qui devient ainsi pour ces terres “fivatière de Sorde”
(...)
Zer: Jauna, etxea Non: Gabadi Jatorria:
ORP.MAISMED
fingue -
(2000 [1147])
ORP.MAISMED, II. kap., 68. or.
(...)
7 noms pour la plupart signalés seulement en 1350, et la maison Fingue pour des terres affiévées par Sorde en 1147: voir ci-dessus
(...)
ihingoie -
(2000 [1551])
ORP.MAISMED, III. kap., 125. or.
(...)
ihi “jonc” a fait divers toponymes, le plus souvent par le dérivé ihitze “jonchaie” (homonyme de ihitz “rosée” avec lequel il peut être confondu: voir plus haut): en Labourd à Saint- Pée 1249 isça, Saint-Pierre-d’Irube 1249 hytsa, en Soule ihitzsse(a) à Sauguis et Aussurucq, 1412 ihizce à Aïnhice; pour d’autres formation la Soule offre encore ihigona à Arrast, très proche de 1300 ihune d’Uhart-Cize, ihigue à Etcharry, yhistoe à Montory; c’est sans doute la même base qui fait le nom d’Iholdy 1249 hyhout et celui de la maison ihult urruthie de Domezain; ce doit être encore le premier élément des noms 1306 yburueta de Hosta, 1366 ynhabarr d’Uhart-Cize, 1412 inhavarrtyri de Saint-Martin d’Arbéroue; une variante imi- à partir d’une base *inhi d’où procède aussi ihi explique le nom de Lasse 1350 ymizcoyz, et peut se trouver dans le nom de Hasparren 1505 arcemisgaray; à Ustaritz le nom de la maison noble 1233 juncars correspondant gascon exact de ihitze apparaît toujours, en raison de sa notoriété officielle ou autrement, en version romane; à Lantabat 1249 çepurua peu explicable a pu être fait par mécoupure d’un terme initial comme ihitze; le nom mixain de Gabat cité dans le Cartulaire de Sorde en 1147 en écriture latinisante (f pour h) forcius de fingue et rétabli en 1551 ihingoie procède semble-t-il de *inhi
(...)
ORP.MAISMED - Les noms des maisons médiévales en Labourd, Basse-Navarre et Soule
Laburdura: ORP.MAISMED
Egilea: ORPUSTAN, Jean-Baptiste
Titulua: Les noms des maisons médiévales en Labourd, Basse-Navarre et Soule
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Izpegi
Tokia: Baigorri
Data: 2000
Erreferentzia:
Oharrak:
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
RAY.SORDE - Le cartulaire de Saint-Jean-de-Sorde
Laburdura: RAY.SORDE
Egilea: RAYMOND, Paul
Titulua: Le cartulaire de Saint-Jean-de-Sorde
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Ribaut
Tokia: Paris-Paue
Data: 1873
Erreferentzia:
Oharrak:
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
IKER.27 - Onomastique [et peuplement] du Nord du Pays Basque (XI-XVe siècle)
Laburdura: IKER.27
Egilea: GOIHENETXE, Eugène
Titulua: Onomastique [et peuplement] du Nord du Pays Basque (XI-XVe siècle)
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Goyhenetche
Tokia: Bordele
Data: 1966
Erreferentzia:
Oharrak: Doktorego tesia. Argitaratua (Xarles Videgain), Iker-27, Euskaltzaindia, Bilbo 2011. Datuak azken argitalpen honetatik jaso dira
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
IP.KAT.B - Katastro berria edo gaurkoa
Laburdura: IP.KAT.B
Egilea:
Titulua: Katastro berria edo gaurkoa
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Frantziako Estatua
Tokia: Paris
Data: 1970
Erreferentzia:
Oharrak:
Mota: artxibategia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
IP.TOP.IKER - Iparraldeko Toponimia ikerketa
Laburdura: IP.TOP.IKER
Egilea: Askoren artean
Titulua: Iparraldeko Toponimia ikerketa
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea:
Tokia:
Data: 2005
Erreferentzia:
Oharrak: Erreferentzietan LLAP ageri denean, "lekuan lekuko arautze proposamena" esan nahi da: aholkulari gisa, nork bere jatorrizko inguru geografikoan, Jean Haritxelharrek, Piarres Xarritonek, Txomin Peillenek, Jean Louis Davantek eta Txarles Videgainek egin zituzten proposamen hauek.
BBAP ageri denean, ordea, hurrengo urratsa izan zen "behin-behineko arautze proposamena" esan nahi da: ikerketaren ondorioz, eta informazio guztia ikusirik, egindako lehenbiziko arautze proposamena izan zen, gero Onomastika batzordeari pasatu zitzaiona (egilea: Beñat Oihartzabal?).
Lan horretan emandako behin-betiko proposamenen kasuan, ordea, jatorrizko datu-basean erregistroak zuen zenbakia (Lekukodea) ematen da erreferentzia gisara, modu honetan, behar balitz, lotura hori berrezarri ahal izan dadin
Mota: datu baseak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
ORP.MMPB - Les maisons médiévales du Pays Basque
Laburdura: ORP.MMPB
Egilea: ORPUSTAN, Jean-Baptiste
Titulua: Les maisons médiévales du Pays Basque
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria: 21
Argitaletxea:
Tokia:
Data: 1983
Erreferentzia: 105 (1983), ale osoa
Oharrak:
Mota: artikuluak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
IGNF.25 - Carte topographique
Laburdura: IGNF.25
Egilea: Institut Géographique National
Titulua: Carte topographique
Lan oharra: 1:25000
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Institut Géographique National
Tokia: Paris
Data: 1981-1987
Erreferentzia:
Oharrak: Kuadrikula ofizialaren araberako mapetan errotulaturik ageri diren adierazpide guztiak jaso dira, mapa zehatzaren erreferentzia jasoz. ECO zerbitzuko Patxi Galék eginiko erauzketa.
Mota: kartografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
JIM.ESTN - Estudios de toponimia navarra
Laburdura: JIM.ESTN
Egilea: JIMENO JURÍO, José María [Roldán Jimeno Aranguren & David Mariezkurrena Iturmendi]
Titulua: Estudios de toponimia navarra
Lan oharra:
Paratzailea: Roldán Jimeno Aranguren & David Mariezkurrena Iturmendi
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Pamiela
Tokia: Iruñea
Data: 2004
Erreferentzia:
Oharrak: Liburuak Jose Maria Jimeno Juríok idatzitako zenbait artikuluren bilduma da, hil ondoan berrargitaratua. ECO zerbitzuak eginiko migrazioa. Liburuaren orrialdea (edota ohar zenbakia) ematen da erreferentzia gisa, baina edozein kasutan ere kontsulta daiteke jatorrizko artikuluaren identifikazioa "testuingurua"n jaso baita.
Badago Patxi Salaberrik eta Roldán Jimenok paratutako edizio eguneratua: Obras Completas de José María Jimeno Jurío 40, Pamiela, 2012.
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
IGNF.TDAT - Toponimia datutegia
Laburdura: IGNF.TDAT
Egilea: Institut Géographique National
Titulua: Toponimia datutegia
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Institut Géographique National
Tokia: Paris
Data: 2005
Erreferentzia:
Oharrak: Institut Géographique National delakoak emandako datutegia. Erreferentzia legez, kartografia ofizialaren orrialde-zenbakia ematen da
Mota: kartografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: dokumentazioa
Lege-oharra
Corpus onomastiko honetan, hirugarrenen lanen edukiak sartu dira, arloan ospea eta gaitasuna dutelako. Ondorio horretarako, behar diren baimenak eta lizentziak eskatu ditu Euskaltzaindiak, eta, horrenbestez, behar diren jabetza intelektualeko eskubideak eskuratu, oker edo hutsik ezean. Edukiren batek hirugarrenen eskubideak hausten dituela uste baduzu, eman iezaiozu berehala horren berri Euskaltzaindiari (honako helbide elektroniko honetara idatziz: info@euskaltzaindia.eus), beharrezko neurriak berehala har daitezen.