1.
(BN ap. A
; Urt IV 340, VocBN, Hb, Gèze, Dv, H, Foix),
txira (G, AN, L, S ap. A
; Lar),
xida (H),
zira (Sb-Urq). Fuente, exutorio; cauterio."Fuente, de pierna, brazo, &c."Lar.
"Cautère"VocBN, Gèze, Dv, Foix."Cautère, fonticule"H.
"Exutorio, fuente que da salida a los malos humores del cuerpo. Txira ta iturria eztira bat (G), [...]. Tal vez txira sea sólo el sedal de la cuarta acepción [v. infra (2)]"A.
Errakaiak, zurda eta txira bularreko eta begietako miñentzat erremedio onak dira. "Fuente"
.ItDial 78 (Dv, Ip xira; Ur iturrija).
2.
(Hb),
txira (S ap. A). "Séton"Hb.
"Sedal, cuerda de crin que, atravesando la piel por dos agujeros, se mueve con objeto de dar salida a malos humores"A.
Lephotik xira baten igaraitea. ArchGram 122.
sense-3
3.
(L-ain, BN-baig-ciz ap. A; Dv (L-côte), H). "Feuille de lierre et grain de pois introduit dans le cautère, avec lequel on l'entretient"H.
"Hoja de hiedra que se coloca sobre una herida"A.
azpiadiera-3.1
(L ap. A
; Hb),
txira (A),
zira (Hb),
xiri. "Lierre"Hb.
"
Txira (msLond), yedra arbórea (Bot.)"A.
Xiria, huntz-ostoa arbola batez osoki jabetzen den bezala. EtchebMGaric 204.
Arbola beztitzen baitu xirak. Larz"Buruz buru"(ap. DRA
).
Etxe-sartze baten alegeratzeko, xira edo mahats ondo bat ibilarazten duzu. Herr 18-11-1965, 1.
azpisarrera-1
XIRA-ARRAPO.
"Caustica spuma" Urt IV 340.
azpisarrera-2
XIRA-FURDATSO.
"Caustica spuma" Urt IV 340.
azpisarrera-3
XIRA-HOSTO.
"Xira-osto (L), hoja de hiedra" A. Xira-hosto pullit batzu eman zituen gero Goañak mihisearen gainean edo hartarik dilindan. BarbPiar II 197. Ama Birjinaren iduri bat, xira hostoz erdi estalia. BarbSup 51.
Huna eskualdun xaharrek zango mainatzeko urean, zer manatzen duten gehienik emaitea: gatza eta hautsa, xira ostoa, eltzaur ostoa. LarzGH 1934, 408.