- Laguntza

*: Hizki bat edo gehiago ordezkatzeko
(mendi*, aba*za, *mendi)

?: Hizki bakarra ordezkatzeko
(oihan?, e?titxu, ?adriano)

Zuelbeherea - Lekuak - EODA

Zuelbeherea (-a) (Etxea)

Entitatea:
Eraikuntzak/Etxebizitza
Arautzea:
ikerlari baten arautze proposamena 
Non: Sara
Kokalekuak:
  • zubelbehere - (1568 [2000]) ORP.MAISMED , V. kap., 214. or.

    Zer: Etxea
    Non: Sara
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • Çuelbeheria - (1839) BAR.BETSAR , I. liburukia, 215. or.

    Zer: erreka
    Non: Sara
    Jatorria: ETSEC.SARA

  • Çuelbeheria - (1839) BAR.BETSAR , I. liburukia, 181. or.
    (...)
    185. Çuelbeheria, casa. Section de Haristeguy.
    (...)

    Zer: casa
    Non: Sara
    Jatorria: ETSEC.SARA

  • çuelbeheria - (1839) IP.KAT.Z , --

    Zer:
    Non:
    Jatorria: IP.TOP.IKER

  • zuelbeherria - (1970) IP.KAT.B , --

    Zer:
    Non:
    Jatorria: IP.TOP.IKER

  • zuelbeherea - (1981) IGNF.25 , 1245 est

    Zer: Etxea
    Non: SARA
    Jatorria: IGNF.25

  • beherea - (1995) DRPLV , V, 198. or.
    (...)
    Berdintsu gertatzen da etxe-izenetan toponymo berak hurrengo argigarriren bat daramanean -gorago etxe-izen ez direnetan ere ikusi dugu-: Goitia / Beitia, Goikoa (Goikoetxea) / Bekoa, Goieaskoa (Goieaskoetxea) / Beaskoa (Beaskoetxea), Go(i)ena (Go(i)enetxea) / Barrena (Barrenetxea), Go(i)enengoa / Barrenengoa (Barrenengoetxea), Onaindia / Araindia, Aruzkoa / Onuzkoa, Garaia / Beherea, Ga(i)nekoa eta Goitikoa / Azpikoa (Azpitikoa) (Azpikoetxea), Garaikoa (Garaikoetxea) / Beherekoa, Aurrekoa (Aurrekoetxea) /Ostekoa (Osteikoa, Ostaikoa, Ostenkoa, Ostaikoetxea) [142. oin oharra: Eta baita Osteingoechea ere, Fog. 1704, Gatikan] eta Atzekoa (Atzekoetxea), Emetikoa (Emendikoa) / Andikoa (Andikoetxea), Zaharr(a) / Berri(a) (Barria), Erdikoa, Aurtena (Aurtenetxea), Aurtenekoa, Aurtenengoa, Auzokoa (Auzokoetxea), Urrutia (Urrutikoetxea, Urritikoetxea), Bengoa (Bengoetxea / Beingoetxea) (Beingoa), Goia, Ga(i)na, Bein, Beina (Beiña) [143. oin oharra: Bada Beinacoa baserria Ipazterren, Fog. 1796, aurretik finkaturiko Beina formari artikulurik kendu gabe sorturikoa, agian pertsona bati hala deitzen zitzaiolako, gaztelaniaz '(la) casa de Beina' litzateke formazio derivatuaren itzulpen jatorrizkoa], Azpia, Bitarte, Aurre, Aldea, Aldekoa, Basterra (Basterretxea), Zearra, Etxenagusia, Urrengoa, Errota, Etxaun, Soloa, Zelaia, Buru, Arte, Ondo, Uriarte, Arteetxe, Saletxe, Abeletxe, Jauregi, Torre(a) (Torretxea), Etxabarria, Etxatxua, Ormaetxea, Nagusia (Etxenagusia), Andia (Etxeandia) / Txiki(a), Txikerra, eta baita -txu edo -txo berrekailu diminutivoa ere bestea baino tipiagoa dela adierazteko, eta horren ondorik Txikerrena, eta abar. Badira Urazurrutia eta Urazandi ere, bigarrenak kasuren baten Urazemendi ere izan dezakeela, uren nongo aldetik begiratzen den [144. oin oharra: Hori gertatzen da Deban, uraz bestaldean dagoen etxeari Urazandi deitu izan baitzaio, baina Mutrikuarrek Urazemendi. Hala erran zidan Gerardo Elortza irakasle eta ene adiskide on denak]. Batzutan dokumentazioan ikusten da Goitia bat Goikoa bihurtu dela, eta Beitia berriz Bekoa. Dokumentazioa mapetan jarririk agian zerbait argituko litzateke khronologiari dagokion arazoa. Horretarako gai asko bildu beharko litzateke aurretik
    (...)

    Zer: Oikonimo-osagaia
    Non:
    Jatorria: DRPLV

  • zubelbehere - (2000) ORP.MAISMED , V. kap., 214. or.

    Zer: Etxea
    Non: Sara
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • subibehere - (2000 [1505]) ORP.MAISMED , III. kap., 150. or. [Mais.Sare]
    (...)
    le nom du “pont”, en basque zubi vraisemblablement composé sur ibi “passage à gué” (qui a peut-être lui-même un rapport avec le verbe ibil “aller, marcher, se promener”, mais peut-être pas avec le nom d’Urrugne 1598 ibildots: voir “Viodos” et bil), en raison de l’importance particulière qu’eurent depuis toujours les ponts dans les relations entre voisins et entre vallées, dans un pays à la fois montagneux et de forte pluviosité qui interdisait le passage à gué pendant des périodes longues et imprévues, et aussi de la relative rareté et du caractère par là remarquable de ces ouvrages, forme divers toponymes, ce qui est vrai aussi en bien d’autres régions. Parmi ces toponymes 1598 çubiburu “bout du pont” nomme celui qui enjambait la Nivelle après Saint-Jean- de-Luz pour passer sur le vaste territoire d’Urrugne, et qui a fait à partir de la forme contractée ziburu le nom de “Ciboure”, et aussi en Cize “Esterençuby” (qui doit être “pont de l’étier”) mais sans documentation médiévale et village tard peuplé sur une partie du territoire de Saint-Michel; en Labourd trois maisons de Sare se réfèrent au pont en 1505 subiboro (de *zubiburu actuellement “Ziburua” comme “Ciboure”), subibehere et subitebie (qui semble combiner zubi et ibi “gué du pont”?), à Ustaritz 1249 subieta “lieu du pont” qui est le modèle le plus répandu; en Basse-Navarre le pont nommé est en général à proximité immédiate des petits centres paroissiaux: à Horça en Ossès 1370 lostal du çubiat 1412 idem (la forme zubiat peut être une forme romanisée de *zubiate, aussi bien que de zubialde “côté du pont” ou même zubiaga et zubieta “lieu du pont”), à Saint Etienne en Baïgorry où se trouve un pont médiéval 1350 çubiate > 1412 çubiat, et 1412 çubiburu (voir ci-dessus), à Ascarat un composé plus inattendu (mais pas de pont aujourd’hui visible dans ce terrain bas où sont plusieurs maisons anciennes) 1350 loiçuvieta > 1412 lohiçubiete “lieu du pont (en terrain) limonneux” (maison noble), à Uhart-Cize 1306 çuhubieta (forme à redoublement vocalique passager) qui change de suffixe en 1350 > çuviaga pour redevenir en 1366 et 1412 çubiat (nom de deux maisons nobles), à Saint-Jean-le-Vieux 1479 çubialdea; le nom de maison noble de Masparraute en Mixe 1316 et 1412 cihobiete (qui impliquerait un composé zihi(zuhi)-hobi) est écrit aussi 1399 subieta ; la Soule a 1479 çubieta à Mirande d’Ordiarp, au Censier subiria “le domaine du pont” à Montory mais écrit suburia en 1431, le même subiry à Laruns, et à Aussurucq subiote que la Coutume de 1512 rectifie en subicot (normalement de *zubikota “lieu du pontet”)
    (...)

    Zer: Etxea
    Non: Sara
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • subibehere - (2000 [1505]) ORP.MAISMED , I. kap., 31. or. [Mais.Sare]
    (...)
    Maisons de Sare et autres lieux en 1505 [...] Dans l’ordre alphabétique, en éliminant la préposition d- liée aux noms à initiale vocalique, mais dans la graphie originale largement romanisée et souvent fautive qu’il faut parfois rectifier pour trouver le nom originel (la liste avec les tous les noms rectifiés se trouve au chapitre V), sans les noms d’origine différents de la maison et signalés comme tels dans le texte, sont citées les maisons suivantes, parfois avec plusieurs graphies séparées ici par une barre oblique: // anduitsse/anduintz, Pesteguy (aphérèse pour “Apheztegi”), Baratseart, Bastagandeguy, Bonihort, Charruteguy, Choantocorena, Laborde (en basque “Borda”), Domasaint, Alsaurspy (pour “Elzaurzpe”), erremente, echeralarredahar (pour “Eiheralarrezahar”), etchasarry, etcheverrigaray, eschegaray (sic pour “Etxegarai”), Galharrette, Gamderatz, Garat, Garricart, Gurana, haldoubehere, haraneder, haranguren, Haranchipy, harboro, harizmendy, Harizmendiberry, harispe, haristeguibehere, Haristeguigaray, Harosteguy, harrondo, hiriart, Hiribarren, hirigoyen, hitti (pour “Hita”), Hitchipy, ibourqui, Harcebehere (pour “Iharzebehere”), ihascegaray, inbuonzssu, Inhurruta ayssegarena, isatz-Garat, itgirace, ithurbide, Jaureguiberria et Jaureguiberry (deux maisons taxées à part), Joannigueldeguy, Lamiette (il faut sans doute lire “Kamieta”), Lapitz, Lapitzchipi, Larralde, latabero, Lecomberry, Legure/Segure, Lerembura, Mendionde, Michelto, Mirande, olhabide, orsue, Saccalarre, Samatello, Sorhaindo, Subibehere, Subiboro, Subitibie, Suhelgaray, uhaldongaray, uhart (deux maisons taxées à part)
    (...)

    Zer: Etxea
    Non: Sara
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • zualbeherea - (2004) IGNF.TDAT , 1245

    Zer:
    Non:
    Jatorria: IP.TOP.IKER

  • zuelbeherea (-a) - (2005) IP.TOP.IKER , LLAP

    Zer:
    Non:
    Jatorria: IP.TOP.IKER

  • zuelbeherea (-a) - (2006) IP.TOP.IKER , BBAP

    Zer:
    Non:
    Jatorria: IP.TOP.IKER

  • zuelbeherea (-a) - (2008) IP.TOP.IKER , 11951
    (...)
    64504 udal-kodea IGNFren arabera. IGNF Generikoa: ECAR: Hameau, gpe d'habit°, habit° isolée, maison forest. IGNF UTM X: 28402; UTM Y: 12135
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: IP.TOP.IKER

  • Zualbeherea (ofiziala)
  • Zualbeherea (frantsesa)
UTM:
ETRS89 30T X.616692 Y.4797876
Koordenatuak:
Lon.1º33'33"W - Lat.43º19'32"N

Kartografia:

1245 [RAND.25]; 1245 est [IGNF.25]

Egoitza

  • B
  • BIZKAIA
  • Plaza Barria, 15.
    48005 BILBO
  • +34 944 15 81 55
  • info@euskaltzaindia.eus

Ikerketa Zentroa

  • V
  • LUIS VILLASANTE
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6.
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus

Ordezkaritzak

  • A
  • ARABA
  • Gaztelako atea, 54
    01007 GASTEIZ
  • +34 945 23 36 48
  • gasteizordez@euskaltzaindia.eus
  • G
  • GIPUZKOA
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus
  • N
  • NAFARROA
  • Oliveto Kondea, 2, 2. solairua
    31002 IRUÑEA
  • +34 948 22 34 71
  • nafarroaordez@euskaltzaindia.eus

Elkartea

  • I
  • IPAR EUSKAL HERRIA
  • Gaztelu Berria. 15, Paul Bert plaza.
    64100 BAIONA
  • +33 (0)559 25 64 26
  • +33 (0)559 59 45 59
  • baionaordez@euskaltzaindia.eus
  • Euskaltzaindia - Real Academia de la Lengua Vasca - Académie de la Langue Basque
  • Plaza Barria, 15. 48005 BILBO
  • +34 944 158 155
  • info@euskaltzaindia.eus
z-library z-lib project
© 2015 Your Company. All Rights Reserved. Designed By JoomShaper