ayta çuria -
(1366 [1973, 1990])
DRPLV, III, 180. or. (Lizarrako jardunaldiak, OV, 7. liburukian argitaratu gabe)
(...)
XXI. Parroquia de Sant Miguel: Andreota, seguramente contracción de *Andre Gota; Peru Enea; Johan Ederra; don Johan Periz Ederra; Bazcoare llurde, donde el nombre de persona Bazkoare corresponde a la evolución fonética vasca de la forma del latín tardío Pascoale(m), < de Pascuale(m), e llurde a un antropónimo autóctono comparable a formas aquitanas de época romana, con variante llurdo; Ayta Çuria [Estella; Juan Carrasco Pérez, La población de Navarra en el siglo XIV, Pamplona 1973, p. 603 y ss.]
(...)
(...)
20. paragrafoa.- aita «padre»: Aytola. Puede verse en R. Menéndez Pidal (Toponimia prerrománica hispana, 223 ss.) la abundancia con que aparece en documentos medievales hispánicos, especialmente castellanos, el nombre Eita (Aita), solo o generalmente precediendo a otro, así como su forma castellana Echa (Egga) y la falsa corrección Ecta (-ct- latino ha dado -ch- castellano): Eita Hoco, Eita Hacurio, Eita Azenari, Acta Fanni, Acha Vita, Eggavita Moriellez, Egga Lacine en el CSM, cf. Ama Nafarra, Ama Sarracinaz en el mismo cartulario (vasc. ama «madre»). Ama dota (=Tota, Toda), Lacarra 250.
(...)
(...)
20. paragrafoa.- aita «padre»: Aytola. Puede verse en R. Menéndez Pidal (Toponimia prerrománica hispana, 223 ss.) la abundancia con que aparece en documentos medievales hispánicos, especialmente castellanos, el nombre Eita (Aita), solo o generalmente precediendo a otro, así como su forma castellana Echa (Egga) y la falsa corrección Ecta (-ct- latino ha dado -ch- castellano): Eita Hoco, Eita Hacurio, Eita Azenari, Acta Fanni, Acha Vita, Eggavita Moriellez, Egga Lacine en el CSM, cf. Ama Nafarra, Ama Sarracinaz en el mismo cartulario (vasc. ama «madre»). Ama dota (=Tota, Toda), Lacarra 250.
(...)
(...)
20. paragrafoa.- aita «padre»: Aytola. Puede verse en R. Menéndez Pidal (Toponimia prerrománica hispana, 223 ss.) la abundancia con que aparece en documentos medievales hispánicos, especialmente castellanos, el nombre Eita (Aita), solo o generalmente precediendo a otro, así como su forma castellana Echa (Egga) y la falsa corrección Ecta (-ct- latino ha dado -ch- castellano): Eita Hoco, Eita Hacurio, Eita Azenari, Acta Fanni, Acha Vita, Eggavita Moriellez, Egga Lacine en el CSM, cf. Ama Nafarra, Ama Sarracinaz en el mismo cartulario (vasc. ama «madre»). Ama dota (=Tota, Toda), Lacarra 250.
(...)
Oharrak: Alfonso Irigoien Etxebarria irakasleak zuzendurik, bost liburuki plazaratu ziren (I-1986, II-1987, III-1990, IV-1992 eta V-1995). Artikuluetako asko beste nonbaitetik hartuak dira. Halakoetan saiatu gara jatorrizko erreferentziak ematen, hala nola "Euskera" aldizkarikoak, Euskalarien nazioarteko jardunaldiak (Bilbao, 1981), eta abar.
Mota: aldizkariak
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
M.AV - Apellidos vascos
Laburdura: M.AV
Egilea: MITXELENA ELIZALT, Koldo
Titulua: Apellidos vascos
Lan oharra:
Paratzailea:
Bilduma:
Aldizkaria:
Argitaletxea: Txertoa
Tokia: Donostia
Data: 1997 [1953, 1955, 1973...]
Erreferentzia:
Oharrak: Minotauro, Madril, 1964.
Txertoaren lehen edizioa, Donostia, 1971.
ECO zerbitzurako Helena Pérez-ek egindako eskaneatzearen bidez lortu, egituratu eta migraturiko datutegia.
Erreferentzietan liburuko aurkibidean ematen diren paragrafo zenbakiak adierazten dira eta Testuinguruan, paragrafo hauen testu osoa ematen da.
Mota: bibliografia
Erauzketa: guztizkoa
Alorra: hizkuntza azterketa
Lege-oharra
Corpus onomastiko honetan, hirugarrenen lanen edukiak sartu dira, arloan ospea eta gaitasuna dutelako. Ondorio horretarako, behar diren baimenak eta lizentziak eskatu ditu Euskaltzaindiak, eta, horrenbestez, behar diren jabetza intelektualeko eskubideak eskuratu, oker edo hutsik ezean. Edukiren batek hirugarrenen eskubideak hausten dituela uste baduzu, eman iezaiozu berehala horren berri Euskaltzaindiari (honako helbide elektroniko honetara idatziz: info@euskaltzaindia.eus), beharrezko neurriak berehala har daitezen.