Pertsona-izenak

- Laguntza

*: Hizki bat edo gehiago ordezkatzeko
(mendi*, aba*za, *mendi)

?: Hizki bakarra ordezkatzeko
(oihan?, e?titxu, ?adriano)

Larzabale - Lekuak - EODA

Larzabale (Herria, kartierra, udalerriko auzo nagusia)

Entitatea:
Populamendua/Herri ofiziala
Herritarra:
larzabaldar 
Arautzea:
Euskaltzaindiaren araua 
  • larsaval - (1100-1125) LU.RNLPB , 7. or.
    (...)
    au début du XIIe siècle, s'evrivait Larsaval
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: LU.RNLPB

  • larsaval - (1119) RAY.DTBP , 94

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larsaval - (1119) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larsaval - (1119) LEM.TPB , 202

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larsaval - (1119) DAUZ.ROS.DENLF , 202

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larsaval - (1119 [1863, 1966, 2011]) RAY.DTBP , -- [IKER.27, 196. or. (Larceveau)]
    (...)
    larsaval 1119 (Raymond-Dict.)
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: IKER.27

  • larsaval - (1120) RAY.SORDE , 7. agiria
    (...)
    Brasc Auriol de Larsaval
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larsaval - (1120) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larsaval - (1120) ORP.TB , 78

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • bras auriol de larsaval - (1120 [1873, 1881]) RAY.SORDE , 7. or. [LU.NOBDP, II, 155. or.]
    (...)
    Cart. de Sordes [...] p. 7, 1120, Brasc Auriol de Larsaval
    (...)

    Zer: Gizona
    Non: Sordes
    Jatorria: LU.NOBDP

  • larsaval brasc auriol de_ - (1120 [1873, 1966, 2011]) RAY.SORDE , 7. or. [IKER.27, 196. or. (Larceveau)]
    (...)
    larsaval Brasc Auriol de_, 1120 (Sorde 7)
    (...)

    Zer: Bizilaguna
    Non: Larzabale
    Jatorria: IKER.27

  • brasc auriol de larsabal - (1120 [1873, 1986]) RAY.SORDE , VII [IRI.TVC, 182. or.]
    (...)
    En cualquier caso se documenta ya en 1120 como Brasc Auriol de Larsaval, (doc. VII), y en 1167 como Gasiou de Larceval, (doc. CLXXX)
    (...)

    Zer: Antroponimoa
    Non: Akitania
    Jatorria: IRI.TVC

  • brasc auriol de larsaval - (1120/01/08 [1873]) RAY.SORDE , VII. dok., 7. or.
    (...)
    Item fuere alii quam plures testes et visores quorum nomina tediosum est scribere per singula: Brasc Auriol de Larsaval [16. oharra, 8. or.: Larceveau, commune du canton d'Iholdy (...)]
    (...)

    Zer: Lekukoa (herria)
    Non: Garazi-Sorde
    Jatorria: RAY.SORDE

  • barsaval (larsabal?) - (1150-1167) RAY.SORDE , 121. agiria.
    (...)
    per manum A. De Sevis eta Garsie de Barsaval (Raymondek berak dio «A. De Cibits» eta «Larsabal» irakurri behar direla)
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • barsaval garsie de_ - (1150-1167 [1873, 1966, 2011]) RAY.SORDE , 104. or. [IKER.27, 196. or. (Larceveau)]
    (...)
    barsaval Garsie de_, 1150-1167 (Sorde 104)
    (...)

    Zer: Bizilaguna
    Non: Larzabale
    Jatorria: IKER.27

  • garsie de barsaval [sic] - (1150-1167 [1873]) RAY.SORDE , CXXI. dok., 104. or.
    (...)
    Insuper etiam A. Bonio, abbas, et alii fratres dederunt Lope et uxori sue XXX solidos Morlanensis monete, et ipse Lope et sua uxor affirmaverunt donum per manum A. de Sevis et Garsie de Barsaval [15. oharra: Il faut dire Larsabal, c'est aujourd'hui Larceveau (...)], ut amplius nec ipsi nec aliqui alii, sive essent de suo genere, sive non, nequaquam auferent illam terram Sancto-Johanni, immo semper debitam investituram Sorduense monasterium habens per manum istorum supradictorum virorum, salvam et tranquillam haberet in pace possessionem
    (...)

    Zer: Ordezkaria, herria [Larzabale]
    Non: Sorde, Nafarroa Beherea
    Jatorria: RAY.SORDE

  • sancta maria de burunca - (1160 [2000]) ORP.MAISMED , V. kap., 260. or.

    Zer: Etxe noblea
    Non: Larzabale
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • larseval - (1167) RAY.DTBP , 94

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larceval - (1167) RAY.SORDE , 153. agiria
    (...)
    Gasiou de Larceval
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larseval - (1167) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larceval - (1167) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larseval - (1167) LEM.TPB , 202

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larceval - (1167) ORP.TB , 78

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larseval - (1167 [1863, 1966, 2011]) RAY.DTBP , -- [IKER.27, 196. or. (Larceveau)]
    (...)
    larseval 1167 (Raymond-Dict.)
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: IKER.27

  • larceval gasiou de_ - (1167 [1873, 1966, 2011]) RAY.SORDE , 153. or. [IKER.27, 196. or. (Larceveau)]
    (...)
    larceval Gasiou de_, 1167 (Sorde 153)
    (...)

    Zer: Bizilaguna
    Non: Larzabale
    Jatorria: IKER.27

  • gasiou de larceval - (1167 [1873, 1986]) RAY.SORDE , CLXXX [IRI.TVC, 182. or.]
    (...)
    En cualquier caso se documenta ya en 1120 como Brasc Auriol de Larsaval, (doc. VII), y en 1167 como Gasiou de Larceval, (doc. CLXXX)
    (...)

    Zer: Antroponimoa
    Non: Akitania
    Jatorria: IRI.TVC

  • gasiou de larcebal - (1167 [1873]) RAY.SORDE , CLXXX. dok., 153. or.
    (...)
    Dederunt namque monachi C solidos Morlanensis monete viceconsuli et ipse firmavit donum predecessorum pro se et suis successoribus in perpetuum, per manum Brasc Garsies de Luxe et Sanz Gale de Yvarole et Gasiou de Larcebal [11. oharra, 154. or.: Larceveau (...)]
    (...)

    Zer: Baigorriko bizkondearen mandataria, herria
    Non: Sorde, Nafarroa Beherea
    Jatorria: RAY.SORDE

  • larsebau - (1249) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larsebau garcias arn. de_ - (1249 [1966, 2011]) NAN.C , 194 [IKER.27, 196. or. (Larceveau)]
    (...)
    larsebau Garcias Arn. de_, 1249 (Archiv-Nav.194)
    (...)

    Zer: Bizilaguna
    Non: Larzabale
    Jatorria: IKER.27

  • larcebau aneco de_ - (1249 [1966, 2011]) NAN.C , 194 [IKER.27, 68. or. (Ustaritz)]
    (...)
    larcebau Aneco de_, 1249 (Archiv-Nav.194)
    (...)

    Zer: Gizonezkoa
    Non: Uztaritze
    Jatorria: IKER.27

  • larsabau peis de_ - (1285 [1966, 2011]) DA.64 , Exchequer 170.7v [IKER.27, 96. or. (Habitants Basques Bayonne)]
    (...)
    larsabau Peis de_, 1285 (Archives B.-P., Exchequer 170.7.V°)
    (...)

    Zer: Bizilaguna
    Non: Baiona
    Jatorria: IKER.27

  • larçabau - (1292) ORP.TB , 78

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larssebau, larcebau gassie arnaut ou gassernaut de_ - (1335, 1342 [1892, 1966, 2011]) LIT.BA , 250, 325. or. [IKER.27, 21. or. (Biarritz)]
    (...)
    larssebau, larcebau Gassie Arnaut ou Gassernaut de_, 1335, 1342
    (...)

    Zer: Gizonezkoa
    Non: Biarritz
    Jatorria: IKER.27

  • larçaval, larçabal - (1350) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçabau - (1350) ORP.TB , 78

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçaval - (1350 [1966, 2011]) NAN.C , 44 [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    larçaval lo mulater, va à Pampelune, 1350 (Archiv-Nav.44)
    (...)

    Zer: Mandazaina
    Non: Larzabale, Iruñea
    Jatorria: IKER.27

  • arçabal arnauton, aynauton, eynauton, ernauton del_ - (1350, 1354, 1355, 1362 [1966, 2011]) NAN.C , 44, 45, 46, 48 [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    arçabal Arnauton, Aynauton, Eynauton, Ernauton del_, id. [va commercer à Pampelune], 1350, 1354, 1355, 1362 (an 44, an 45, an 46, an 48)
    (...)

    Zer: Merkataria
    Non: Larzabale, Iruñea
    Jatorria: IKER.27

  • larçanal, arçabal petrusca, petrisca, betrisca, petri, petrysa de_, eu del_ - (1350, 1354, 1358, 1362 [1966, 2011]) NAN.C , 44, 45, 47, 48 [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    larçanal, arçabal Petrusca, Petrisca, Betrisca, Petri, Petrysa de_, eu del_, va commercer à Pampelune, 1350, 1354, 1358, 1362 (Archiv-Nav.44, Archiv-Nav.45, Archiv-Nav.47, Archiv-Nav.48)
    (...)

    Zer: Merkatariak
    Non: Larzabale, Iruñea
    Jatorria: IKER.27

  • larçabau - (1350-1353) CIERB.POBLBN , 44, 45. or.

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larcebau - (1351) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larcebau pes, peyron, peyrot, ancho, ar, sandy, garcea de_ - (1351 [1966, 2011]) NAN.C , 2 [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    larcebau Pes, Peyron, Peyrot, Ancho, Ar, Sandy, Garcea de_, maçons à la Monnaie de Saint-Palais, 1351 (Archiv-Nav.2)
    (...)

    Zer: Igeltseroak
    Non: Larzabale, Donapaleu
    Jatorria: IKER.27

  • petrisca de larçabal - (1351 [1973, 1995]) DRPLV , V, 18. or.
    (...)
    DOC. DIST. 1B·22 Petrisca de Larçabal a.1351 PeajeNavarra (Pamplona) [41. oin oharra: Angel J. Martín Duque, J. Zabalo Zabalegui, J. Carrasco Pérez, Peajes Navarros, "Peaje de Pamplona (1351)", Pamplona 1973] 122-653-835, Petrisca de Mongelos a.1351 Peaje Navarra (Pamplona) 707, [se trata de mercaderes o porteadores], frente a: Petri de Yatsu a.1351 PeajeNavarra (Pamplona) 828
    (...)

    Zer: Antroponimoa
    Non:
    Jatorria: DRPLV

  • larcebau - (1353) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larcabau - (1353) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • arcabau enaut del_ - (1353 [1966, 2011]) NAN.C , 190 [IKER.27, 196. or. (Larceveau)]
    (...)
    arcabau Enaut del_, homme à pied, va en Normandie, 1353 (Archiv-Nav.190)
    (...)

    Zer: Oinezko gerlaria
    Non: Larzabale, Normandia
    Jatorria: IKER.27

  • larcebau menaut de selha, sr de_ - (1353 [1966, 2011]) NAN.C , 4, 190 [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    larcebau Menaut de Selha, sr de_, va en Normandie, 1353 (Archiv-Nav.4, Archiv-Nav.190)
    (...)

    Zer: Jaun gerlaria, jauregia
    Non: Larzabale, Normandia
    Jatorria: IKER.27

  • darçaval menaut, sr de la sala del_ - (1353 [1966, 2011]) NAN.C , 4 [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    darçaval Menaut, sr de la Sala del_, «mesnadero», 1353 (Archiv-Nav.4)
    (...)

    Zer: Jauna, jauregia
    Non: Larzabale
    Jatorria: IKER.27

  • larçaval, larçabal - (1354) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçabal pero santz de_ - (1354 [1966, 2011]) NAN.C , 44 [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    larçabal Pero Santz de_, id. [va commercer à Pampelune], 1354 (Archiv-Nav.44)
    (...)

    Zer: Merkataria
    Non: Larzabale, Iruñea
    Jatorria: IKER.27

  • arcaval garcia arnaut del_ - (1354 [1966, 2011]) NAN.C , 45 [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    arcaval Garcia Arnaut del_, id. [va commercer à Pampelune], 1354 (Archiv-Nav.45)
    (...)

    Zer: Merkataria
    Non: Larzabale, Iruñea
    Jatorria: IKER.27

  • arcaval arnauton, paystor del_ - (1354 [1966, 2011]) NAN.C , 45 [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    arcaval Arnauton, paystor del_, id. [va commercer à Pampelune], 1354 (Archiv-Nav.45)
    (...)

    Zer: Artzaina, saltzailea
    Non: Larzabale, Iruñea
    Jatorria: IKER.27

  • larçaval, larçabal - (1355) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • arçabal pastor del_ - (1355 [1966, 2011]) NAN.C , 46 [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    arçabal Pastor del_, id. [va commercer à Pampelune], 1355 (Archiv-Nav.46)
    (...)

    Zer: Merkataria
    Non: Larzabale, Iruñea
    Jatorria: IKER.27

  • larçaval, larçabal - (1358) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçaval, larçabal - (1362) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • la sale de larcabau - (1365 [2000]) ORP.MAISMED , V. kap., 260. or.

    Zer: Etxe noblea
    Non: Larzabale
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • larsabau - (1368) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçaval, larçabal - (1368) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçabala - (1368) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larsabau chorut, court de_ - (1368 [1966, 2011]) NAN.C , 3 [IKER.27, 196. or. (Larceveau)]
    (...)
    larsabau Chorut, Court de_, homme à pied, 1368 (Archiv-Nav.3)
    (...)

    Zer: Oinezko gerlaria
    Non: Larzabale
    Jatorria: IKER.27

  • larçaval, larçabala - (1368 [1966, 2011]) NAN.C , 3 [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    larçaval, larçabala homme à pied, 1368 (Archiv-Nav.3)
    (...)

    Zer: Oinezko gerlaria
    Non: larzabale
    Jatorria: IKER.27

  • larçabau - (1385) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçabau ychusquet, sr del palacio de_ - (1385 [1966, 2011]) NAN.C , 192 [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    larçabau Ychusquet, sr del palacio de_, 1385 (Archiv-Nav.192)
    (...)

    Zer: Jauna, jauregia
    Non: Larzabale
    Jatorria: IKER.27

  • larçabau huchusco de laxaga, sr del palacio de_ - (1387 [1966, 2011]) NAN.C , 50 [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    larçabau Huchusco de Laxaga, sr del palacio de_, 1387 (Archiv-Nav.50)
    (...)

    Zer: Jauna, jauregia
    Non: Larzabale
    Jatorria: IKER.27

  • larçabau uchusco de lassagua, sr de la sale de_ - (1405 [1966, 2011]) NAN.C , 83.5.XXX [IKER.27, 197. or. (Larceveau)]
    (...)
    larçabau Uchusco de Lassagua, sr de La Sale de_, 1405 (Archiv-Nav.83.5.XXX)
    (...)

    Zer: Jauna, jauregia
    Non: Larzabale
    Jatorria: IKER.27

  • larçabau - (1407) FDMPV.025 , 301, 121. or.
    (...)
    Uchusco de Lassagua, seynor de la Sale de Larçabau
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçabau - (1408) FDMPV.025 , 311, 132. or.
    (...)
    Menaut de Liçaray, costurer, bezi de Larçabau
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçabau - (1412-1413 [1993, 1995]) DRPLV , V, 14. or.
    (...)
    IB-22 Johanco Salaberry a.1412-1413 CensBajaNavarra 86 [La parropie de Larçabau -forma gascona por la originaria Larzabal-], frente a: Johan seynor d'Etchevazter a.1412-1413 CensBajaNavarra 86 [De la parropie d'Ayherre]. La forma Johanco evoluciona a Johango por sonorización de oclusiva sorda tras nasal, cfr. Johango d'Aynoa a.1366 PoblNavarra 549, y lo mismo sucede en Martinco mullatero a.1366 PoblNavarra 576, que da Martingo a.1366 PoblNavarra 570
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: DRPLV

  • larçabau - (1413) ORP.TB , 78

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larsabau - (1477) RAY.DTBP , 94

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larssabau - (1477) IKER.27 , 228

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larssabau - (1477) LEM.TPB , 202

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larssabau - (1477 [1863, 1966, 2011]) RAY.DTBP , -- [IKER.27, 196. or. (Larceveau)]
    (...)
    larssabau 1477 (Raymond-Dict.)
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: IKER.27

  • larcabau - (1513) RAY.DTBP , 94

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçabeau - (1513) LEM.TPB , 202

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larsabau - (1518) RAY.DTBP , 94

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larsabau - (1518) LEM.TPB , 202

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçaval - (1621) RAY.DTBP , 94

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçabal - (1621) RAY.DTBP , 94

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larzabal - (1621) RAY.DTBP , 94

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçaval - (1621) LEM.TPB , 202

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçabal - (1621) LEM.TPB , 202

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larzabal - (1621) LEM.TPB , 202

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larzebale - (1666) Tt.Onsa , 1
    (...)
    *Barkoize, *Domizigne, *Lohitzune, *Mitrigna, *Amenduze, *Ispura, *Larzebale, *Sarhia, *Zaldia, *Karresa, *Hauta-arriba, *Peyra, *Gayrosa, *Arbuze, eta *Moneigneko Iaun markizari
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: OEH.ONOM

  • larzebale - (1666) Tt.Onsa , 3
    (...)
    Barkoize, Domiziñe, Lohitzune, Mitriña, Amendüze, Ispura, Larzebale (…)”
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçeuale - (1666) Tt.Onsa , 2
    (...)
    Larceveau (Con. d'Iholdi)
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: AG.M.FPTPF

  • larcebeau - (1756-1815) CASS , 140

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: CASS

  • Larzabale, Arroze, Zibitze, Utzieta - (1835) Arch.Gram , 206
    (...)
    Arrondissement de Mauléon / CANTON D'IHOLDY [...] En Français: Larceveau, Arros, Cibits, Uziat... Population: 713
    (...)

    Zer: Herriak
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: Arch.Gram

  • larzabalgo - (1853) Hb.Esk , 156
    (...)
    *Laphurdin hedatu naiz, bainan ez bertzetan: Hala izen handiak saltatu orotan: *D'Abbadie, errege arras *Ithurrotzen; *Aitoren seme zilhar, *Salha *Aiziritzen; Eskaldunen lorea, *Arxu *Xuberoko, Luma eta bihotzez lehena lerroko; *Atharrazko Eliza aphaintzen duena, Mintzari zuhur, pulit, *Baratzabal yauna; *Candelie, *Larzabalgo errotor ernea; *Goity, *Donibaneko errotor urrea; *Yauregiberry, *Pagol, *Larre, *Etxegaray, *Elissondo, *Rospide, *Pen, *Elizagaray, *Lardapide, *Kurutxet, Nafartar semeak, Aphez on, yakin, eta herriko loreak; *Erro, Eskaldun handi eta yakinena, Berritan herioak eraman daukuna: *Carlosen aldeko zen, handizki aitua, Gora behera denek ezin mudatua;
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: OEH.ONOM

  • larzabalgo errotor ernea - (1853) Hb.Esk , 156
    (...)
    Candelié, Larzabalgo errotor ernea”
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larzabal - (1853) Hb.Esk , 74
    (...)
    Hedaduraz Baigorry herri handiena; / Sudun arnoz Larzabal naski yoriena”
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larzabal - (1853) Hb.Esk , 74
    (...)
    Hedaduraz *Baigorry herri handiena; Sudun arnoz *Larzabal naski yoriena
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: OEH.ONOM

  • larceveau - (1863) RAY.DTBP , introduction V
    (...)
    Trois grandes voies romaines parcouraient les Basses-Pyrénées [...] La seconde, d'Astorga a Bordeaux, entrait en Gaule par le pays de Cize, traversait Saint-Jean-Pied-de-Port, Larceveau, Saint-Palais, Garris, et gagnait Dax
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: RAY.DTBP

  • larzabale - (1863) RAY.DTBP , 94

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larceveau - (1863) RAY.DTBP , 94a
    (...)
    LARCEVEAU, con. d'Iholdy. - Larsaval, 1119; Larseval, 1167 (coll. Duch. vol. CXIV, fº 32 et 35). - Larssabau, 1477 (contrats d'Ohix, fº 51). - Larcabau, 1513 (ch. de Pampelune). - Larsabau, 1518 (ch. du chap. de Bayonne). - Larçaval, Larçabal, Larzabal, 1621 (Martin Biscay). - Larceveau-Cibits-Arros, depuis la réunion de Cibits et d'Arros: 20 juin 1842. - On dit en basque Larzabale. // En 1790, Larceveau fut le chef-lieu d'un canton, dépendant du district de Saint-Palais, composé des communes d'Arhansus, Bunus, Hosta, Ibarrolle, Juxue, Larceveau-Cibits-Arros, Ostabat-Asme, Saint-Just-Ibarre, du con. d'Iholdy; Ainhice, du con. de Saint-Jean-Pied-de-Port
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: RAY.DTBP

  • larzabale - (1863) RAY.DTBP , --
    (...)
    Larzabale
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: AG.M.FPTPF

  • larceveau, larzabal - (1874) LU.RNLPB , 7. or.
    (...)
    2º Le nom primitif a été seulement défiguré par la prononciation étrangère, française ou espagnole [...] On écrit aujourd'hui Larceveau (B.-Navarre); mais c'est la forme francisée d'un nom basque qui signifie: "Grande lande ou grand pâturage" de Larre "pâturage dens la montagne" et Zabal "large, ouvert" Larzabal, encore employé par les Basques et qui, au début du XIIe siècle, s'evrivait Larsaval. Ce mème mot se retrouve sous les formes béarnaises: Larçabaig (ruisseau, commune de Sus) et Larcebau (ruisseau, commune de Navarrens)
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: LU.RNLPB

  • larçabale - (1895) HAT.VPBF , 13

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • lartzabale - (1903-1915) JE.ID3 , 53
    (...)
    Baxenabarre eta Ziberoako mugan aurkitzen da Ozkixe edo hobeki erran Oxkaxe-ko lepoa; Lartzabale eta maule-ren artean biderdi”
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • lartzabale-ko ixkirot - (1916-1935) JE.ID4 , 371
    (...)
    … Euskal Herri bereko arno zaharretik duela behar hartu, hurrupaka, pindar. Zibitze Aphalo-ko bat bazuen hauta. Hobea oraino Buztintze-ko bat. Urrustoi-ko bat agertzen zuen, noizean behin, gain-gainekoa. Irulegiko batzu halaber, ahotik ezin utziak. Jastarazten ere zuen, artetan, Lartzabale-ko Ixkirot xuri garratxa”
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • lartzabale - (1924) Barb.Sup , 225
    (...)
    Madalenan gaindi, Donazaharren, Lakarran eta Monjolosen gaindi, Lartzabale eta Donaixtin barna, bazoan bethi Aitaxo, tink-aldi bat artetan bere xahakoari emanez”
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larzabale - (1926) LHA.DICC , XXXVI

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • laŕazabale'n [sic] - (1926) ETX.EEI , Euskera III-IV (1926), 105, 112. or.
    (...)
    Oihanaŕtia (Laŕazabale'n [sic], Askonbegi'n...) 105. or.; Eŕetoraenia (Laŕazabale'n [sic]...) 112. or.
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Larzabale-Arroze-Zibitze
    Jatorria: ETX.EEI

  • larzabaleraino - (1931) Barb.Leg , 116
    (...)
    Hatsantuak, joan ziren hola Larzabaleraino, eta han gelditu, leher eginak oro. Bainan Larzabalen, Larzabaldarrak eman ziren, beren aldian, haur gaztea segitu beharrez (…)"
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larzabalen (larzabaldarrak) - (1931) Barb.Leg , 116
    (...)
    Hatsantuak, joan ziren hola Larzabaleraino, eta han gelditu, leher eginak oro. Bainan Larzabalen, Larzabaldarrak eman ziren, beren aldian, haur gaztea segitu beharrez (…)"
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larzabalen - (1932-1935) JE.ID5 , 187
    (...)
    Ez ahantz, guziz D. Lohizunen, Milafrangan, Makean, Bidarrain, Bardozen, Armendaritzen, Larzabalen, Atarratzen, Zalgizen, Aiherren, D. Garazin”
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larzabale - (1933) OSTP.GH , 204
    (...)
    Armendaritzeraino, Ostagoa, Izura, Larzabale, Ainhiza, Suhuskune eta Iholdy barne, auzo eskasik ez du; bizkitartean ororekin du bakea
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larçabaig (top.) - (1953 [1997]) M.AV , 596
    (...)
    596. paragrafoa.- zabal «ancho», sust. «plazoleta»; Zabala (Zavala), Zabalaga, Zabalbeitia, Zabalburu, Zabale, Zabalegui, Zabalia, Zabalinchaurrieta, Zabalo (Zaballo), Zabaloa (Zabalua, Saballue), Zabaloaga, Zabalondo, Zabalotegui, Zabalza, Zabalzaga; Eneco Fortuniones de Zaualdica (Nav., 1152). Muy corriente también como segundo elemento: Aranzabal, Arechabal, Arrizabalo, Atezabal, Egoscozabal, Gardeazabal, Iraçabal, Narzabal (y Nazabal, de nar, var. de la(h)ar), Raizabal (Reizabal), Sorozabal, etc. En cuanto a la -ll- de Zaballa (Zavalla), etc., la escritura con doble l ante un sufijo, que es frecuente en documentos medievales, indica probablemente una pronunciación geminada. Así Monnio Zabulla (CSM comp. 2, año 1062), S. Johanem de Zavalla (CSM 37, año 945), Harizavallaga (Alava, 1025), Lacuzaballa (CSM 187, año 1067), etc. No tiene pues nada de particular que esta -ll- en zona de habla romance haya evolucionado de igual manera que la de origen latino: lat. castellun, vasc. gaztelu, cast. castiello, castillo. Hay efectivamente topónimos Zaballa en Logroño (Valgañón) y Burgos (Barbadillo de los Herreros). V. ap(h)al. En el Béarn hay también un arroyo Larçabaig (< Larzabal), cuya consonante final ha recibido el mismo tratamiento que lat. ll en esa posición. Berasco Aoçauala, Artajona, XX hacia 1173: «que tiene la boca ancha» (cf. Domingo Baruaamplo. Caparroso, 1280) o «abierta».
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: M.AV

  • larceveau v. larzabal - (1953 [1997]) M.AV , [381 (596)]
    (...)
    381. paragrafoa.- la(h)ar, lar «zarza»: Laharçaçabal, Laharrague, Mendilaharzu; Larburu (del cual quizá sea variante Laburu), Lardizabal, Larra, Lartitegui, Larzabal (Larsabal, Larceveau), Larzaguren. En final de palabra, Axular. Echalar (Etchelar) Marichalar, Miangolarra. Es difícil en general distinguir en posición final los representantes de la(h)ar de los de larre, pues en unas zonas se ha generalizado la final -e en toponimia a todos los temas consonanticos, mientras que en otras parece observarse la tendencia opuesta a suprimir -e en muchos casos. También Haritschelhar, hacia 1225 Lope Arachilar de Oteica (Irache), de difícil análisis. He podido ver en pruebas un artículo de Coromines en FLV 4 (1973), 315 ss., donde propone una explicación diferente para Larzabal, etc. 596. paragrafoa.- zabal «ancho», sust. «plazoleta»; Zabala (Zavala), Zabalaga, Zabalbeitia, Zabalburu, Zabale, Zabalegui, Zabalia, Zabalinchaurrieta, Zabalo (Zaballo), Zabaloa (Zabalua, Saballue), Zabaloaga, Zabalondo, Zabalotegui, Zabalza, Zabalzaga; Eneco Fortuniones de Zaualdica (Nav., 1152). Muy corriente también como segundo elemento: Aranzabal, Arechabal, Arrizabalo, Atezabal, Egoscozabal, Gardeazabal, Iraçabal, Narzabal (y Nazabal, de nar, var. de la(h)ar), Raizabal (Reizabal), Sorozabal, etc. En cuanto a la -ll- de Zaballa (Zavalla), etc., la escritura con doble l ante un sufijo, que es frecuente en documentos medievales, indica probablemente una pronunciación geminada. Así Monnio Zabulla (CSM comp. 2, año 1062), S. Johanem de Zavalla (CSM 37, año 945), Harizavallaga (Alava, 1025), Lacuzaballa (CSM 187, año 1067), etc. No tiene pues nada de particular que esta -ll- en zona de habla romance haya evolucionado de igual manera que la de origen latino: lat. castellun, vasc. gaztelu, cast. castiello, castillo. Hay efectivamente topónimos Zaballa en Logroño (Valgañón) y Burgos (Barbadillo de los Herreros). V. ap(h)al. En el Béarn hay también un arroyo Larçabaig (< Larzabal), cuya consonante final ha recibido el mismo tratamiento que lat. ll en esa posición. Berasco Aoçauala, Artajona, XX hacia 1173: «que tiene la boca ancha» (cf. Domingo Baruaamplo. Caparroso, 1280) o «abierta».
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: M.AV

  • larçabaig < *larzabal - (1956) M.IFOV , 348-349. or.
    (...)
    Como ocurría con n, hay palabras vascas que no son de origen latino con l intervocálica (il[h]un “oscuro”, etc.). Hay que postular, pues, para el vasco ant. dos laterales, una que, como la -l- latina en préstamos, se cambió en -r-, y otra “fuerte” que, como -ll- latina, está representada por l actual. En el CSM la grafía ll se emplea con notable constancia para representar l final de palabra ante el artículo u otro sufijo: // Vasc. zabal: Monnio Zaballa (compl. 2, año 1062), Zaballa, monasterio (270, año 1087), super S. Johannem de Zavalla (37, año 945, montes de Oca), Zavallazu (278, año 1090, Burgos), Harizavalleta y Harrizavallaga, hoy Arrízala (91, año 1025), Ál., Lacuzaballa (187, año 1067, Rioja; vasc. lakhu “lago”, Axular). Actual Zaballa, monte en Valgañón (Logroño), en 1753 Zaballa en Barbadillo de los Herreros (Burgos), donde ll vasca ha evolucionado en territorio castellano como ll latina. // Domna Apalla (242, año 1079, Rubiales), vasc. ap(h)al “humilde”; también Appalla en FHC III, 168, año 1045, Albillos. // Esta duplicación gráfica indica, lo mismo que -nn, una pronunciación alargada o reforzada. Recuérdese que también en las oclusivas y silbantes el vasco ha tendido a generalizar las variantes “fuertes” (sordas y africadas respectivamente) en final de palabra. Obsérvese que la final de Larçabaig, nombre de un arroyo en territorio bearnés, muy cerca de la frontera lingüística, de *Larzabal, ha sido tratada de la misma manera que lat. ll en esa posición (Baig de valle, etc.)
    (...)

    Zer: Ibaia
    Non: Bearno
    Jatorria: M.IFOV

  • zabal-, zaval- - (1956) M.IFOV , 184. or.
    (...)
    Las oclusivas sonoras, empleando este término en el sentido limitado que más abajo se indica, se conservan por lo general, tanto en posición inicial como en interior de palabra: // Γέβαλα (Ptol.), actual Guevara, Guebara (Ál.). // Heredia (Ál.), doc. Deredia, Heredia < herediu, pl. heredia. Cf. también Δηούα (Ptol.), actual Deva, río y población en Guip. // Como es sabido, lo que llamamos oclusivas sonoras se realizan como oclusivas o espirantes, según la posición, con una distribución muy parecida a la del español de hoy. La pronunciación fricativa de la b está claramente descrita por Oihenart a mediados del siglo XVII. // No hay indicios que apoyen la presunción de que el vasco medieval distinguiera entre -b- oclusiva y -u- (-v-) fricativa como el cast. de aquella época. En los documentos se emplean casi indistintamente las dos letras (Zabal- y Zaval-, Ibar- e Ivar-, -barri y -varri, etc.), lo que parece probar que no había más que un fonema y que la realización corriente de este en posición intervocálica era una fricativa
    (...)

    Zer: Toponimoen osagaia
    Non: Euskal Herria
    Jatorria: M.IFOV

  • larceveau, larzabal, larsaval, larcebau [sic] - (1959) M.FHV , 16.10 par., 322. or. (17. oh.)
    (...)
    También en este caso bastantes grafías geminadas medievales hacen pensar que la lateral se pronunciaba fuerte, lo mismo que L entre vocales: (...) En territorio bearnés, cerca del límite lingüístico, hay un arroyo llamado Larçabaig (cf. el arroyo Larçabal en zona de habla vasca), cuya consonante final ha sido tratada como la de La Baig < lat. uallem [Advertido ya por Luchaire, Etudes 141 s.: "On écrit aujourd'hui Larceveau (B.-Nav); mais c'est la forme francisée d'un nom basque qui signifie: "grande lande ou grand paturage"... Larzabal, encore employé par les Basques et qui, au débur du XIIe siècle, s'écrivait Larsaval. Ce mème mot se retrouve sus les formes béarnaises Larçabaig (ruisseau, commune de Sus) et Larcebau (ruisseau, commune de Navarrens)."
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: M.FHV

  • larzabale (larceveau) - (1966) AZK.EDIAL , 38 C
    (...)
    Dialecto bajo navarro
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: AZK.EDIAL

  • larceveau: larzabale, larzabaldar - (1966) DASS.HHIE , 7. or.

    Zer: Herria
    Non: Oztibarre
    Jatorria: DASS.HHIE

  • larzabale (larzabaldar) - (1966) DASS.HHIE , 163

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larsavau guill. de_ - (1966 [2011]) IA.KG.BORD , Exchequer 101, 185/? Henr. IV [IKER.27, 96. or. (Habitants Basques Bayonne)]
    (...)
    larsavau Guill. de_, chargeur, H IV (Exchequer 101 /185/? [7-14 edo 11])
    (...)

    Zer: Zamatzailea
    Non: Baiona
    Jatorria: IKER.27

  • larceveau - (1966 [2011]) IKER.27 , 107. or. (sarrera)
    (...)
    On trouvera donc. [...] L’Ostabaret avec Larceveau
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: IKER.27

  • larceveau (larzabale) - (1966 [2011]) IKER.27 , 196. or. (izenburua)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: IKER.27

  • larceveau: lartzabale - (1974) TXILL.EHLI , 172 B

    Zer:
    Non:
    Jatorria: TXILL.EHLI

  • larzabale - (1974) LIZ.LUR , 25 (mapa), 60. or.
    (...)
    (25. orrialdeko mapan gaizki kokatua, Zuberoako Arbaillan) [...] Oztibarrekoak: Arhantsusi, Arroze, Azme, Buruze [sic], Zibitze, Hozta, Ibarre, Ibarrola, Jutsi, Larzabale, Izura (Ostabat), Phagola, Donaixi (Saint-Just) eta Landibarre
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Oztibarre (Nafarroa Beherea)
    Jatorria: LIZ.LUR

  • larzabal - (1977) LEM.TPB , 202

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larzabale (larzabaldar) - (1979) E.UDAL , 102
    (...)
    Larzabale-Arroze-Zibitze, larzabaldar-arroztar-zibiztar segiden barnean
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larzabale - (1986) IRI.TVC , 190. or.
    (...)
    En relación con el 1445 est, Mauléon-Licharre [...] Para la otra orilla citaremos sólo Larcebeau, al sureste de Nabas, por tratarse, como hemos visto más arriba, §9, de una formación vasca con fonética gasconizante que aparece también, escrito igual, en el mapa 1344 est, Peyrehorade, al oeste de Bardos, comparables ambos a Larzabale. L. Michelena en Apell. vascos, nº 596, dice, por otra parte, que "en el Béarn hay también un arroyo Larçabaig (< Larzabal), cuya consonante final ha recibido el mismo tratamiento que lat. ll en esa posición". Creo que en este último caso se trata, además, de una etimología popular, confundiéndose en gascón con el sentido de 'valle', (16 [oharra, 254. or.: Luis Michelena, Apellidos vascos, 3ª ed., San Sebastián 1973. La primera es de 1953 y la segunda de 1955])
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: IRI.TVC

  • larceveau, larzabale - (1986) IRI.TVC , 144. or.
    (...)
    Así, por ejemplo, en la Baja Navarra la forma oficial Larceveau, gasconizada y pronunciada después a la francesa, es en lengua vasca Larzabale, e lbarrolle, sin duda por lbarrola, se ha contraído en lbarla, así como Lantabat y Ostabat, formas gasconas con -bat, ‘valle’, tienen su equivalente vasco en Landibarre y Ostibarre, con ibar, del mismo significado
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: IRI.TVC

  • larceveau, larzabale - (1986) IRI.TVC , 181-182. or.
    (...)
    9. Prescindiendo de la toponimia de la zona vasca actual que aparece en dicho Cartulario [Sorde, Raymond, 1873] se puede señalar también Auriat de Larrebaig, escrito también Larrerbait, (año 1170, doc. CLXXVIII), que se ha identificado con Larrebaigt, un domaine dans la commune de Gaas, canton de Pouillon, arrondissement de Dax (Landes), cuyo elemento final -baigt se refiere en gascón a 'valle', como en Ostabat, que entre hablantes vascos es Ostibarre, con ibar, del mismo significado, en área vasca actual, y en Lantabat, vasco Landibarre, con primer elemento landa, 'campo, tierra de cultivo', que en gascón perdura como lana, por reducción del grupo -nd- a -n-, y que ha dado lugar a una estratificación toponímica sumamente amplia que se recoge sobradamente ya el siglo XI en el Cartulario a que nos referimos, cfr. in Lana, (entre 1072 y 1105, doc. XXIX), referente a Lanne o Port-de-Lanne, commune du canton de Peyrehorade, arrondissement de Dax (Landes), sur l'Adour, que sin dicha evolución fonética es Landes en plural, sufriendo, por otra parte, Lantabat la ultracorrección de oclusiva sorda tras nasal a que nos hemos referido antes en §8 y en nota (8), de la misma manera que en de le terre de Bile-Lonke y Fort-Brasc de Peire-Lonke, (s. XII, doc. CXLlV referente a Saint-Cricq-du-Gave). Lo que queda es Larre-, no imposible de relacionar con larre, 'lugar de pastos, pastizal'. No podemos olvidar que si la lengua vasca desapareciese de la vertiente francesa sin dejar casi huellas escritas, lo que en otras épocas era lo normal, la información oficial de la toponimia nos daría una imagen no real de los hábitos lingüísticos mayoritarios de un momento determinado. Esto podría ocurrir a veces incluso con topónimos de formación netamente vasca y con versión unívoca, salvo la que se refiere meramente a la pronunciación de cada lengua, pues en el caso de vasco Larzabale, en la Baja Navarra, nos encontramos con la forma oficial Larceveau, cuya identificación con la lengua original en que se formó se haría sumamente difícil, por no decir casi imposible. En cualquier caso se documenta ya en 1120 como Brasc Auriol de Larsaval, (doc. VII), y en 1167 como Gasiou de Larceval, (doc. CLXXX). Para Larcebeau véase §19
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: IRI.TVC

  • larzabale - (1986) IRI.TVC , 144

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larceveau - (1987) IGNF.25 , 1345 est
    (...)
    Seguru asko udaletxea hemen egongo da eta, beraz, ez da auzo hutsa
    (...)

    Zer: Herria
    Non: LARZABALE-ARROZE-ZIBITZE
    Jatorria: IGNF.25

  • larzabale (larzabaldarr, larzabaltarr) - (1990) ORP.TB , 78

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larzabale - (1992) HUIL.AE , 183
    (...)
    Frantziatik pasatzen zirenentzat, lau bide handi baziren: bat, Arles, Tolosa eta Oloronen gaindi, Somporteko lepotik Zaragozarat zeramana; beste hiru aldiz: Le Puy, Vézelay eta Parisetikakoak, Euskal-Herrian sartzen zirenak Izuran junt egiten zuten hiruek, eta hortik beilariek segitzen zuten Larzabale, Donazaharre eta Donibane Garazin gaindi, Orriarat buruz”
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larcebeau / larzabal - (1995) DRPLV , V, 79. or.
    (...)
    Bonloc frente a Lekuine, Lantabat frente a Landibarre, Larcebeau frente a Larzabal, en el País Vasco continental al norte de la frontera francesa, San Sebastián frente a Donostia, lruñea frente a Pamplona, etc., etc., al sur
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: DRPLV

  • larcevau, larzabal - (2000) ORP.MAISMED , V. kap., 260. or.
    (...)
    Larcevau, en basque Larzabal (1120 larsaval, 1160 sanctus vicentius de larcevau)
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • larzabal - (2000) ORP.MAISMED , III. kap., 96. or.
    (...)
    La notion de “plat, étendue plate, vaste” se rend le plus généralement par le mot zabal, rare en emploi plein (le Censier signale un ostau de çabau avec vocalisation gasconne de la latérale à Mauléon, mais c’est sans doute un anthroponyme), mais abondant en dérivé et surtout en composé un peu partout: zabalo, zabaleta, zabalain, oiharzabal, irazabal, iratzezabal, arazabal, larzabal, miñazabal, irizabal, sorzabal, orzabal etc., le premier élément de composé disant alors l’élément (forêt, fougeraie, vallée, lande, vigne, domaine, pré etc.) qui complète le terme “plaine, plat”. Son dérivé zabalza, qui peut signifier "terrasse, plateforme" et devait être lexicalisé en basque médiéval, nomme entre autres le plateau effectivement vaste correspondant à l’ancienne paroisse Saint-Pierre (1264 çavalça) de Saint-Jean-le-Vieux (la paroisse médiévale Saint-Jean-de-Cize était au-delà du cours du Laurhibar), et des maisons à Saint-Martin-d’Arbéroue (1366 çabalça garay, çaualça behere) et Iriberry en Cize (1350 caualca) et ailleurs ("Sabalce" en région bayonnaise)
    (...)

    Zer: toponimoa, deitura
    Non: --
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • brasc auriol de larsaval - (2000 [1120/01/08]) ORP.MAISMED , I. kap., 7. or. [Sorde, VII]
    (...)
    8 janvier 1120 (acte daté, de première importance): // VII, Olhontz (Saint-Michel en Cize): la vicomtesse (douairière) de Baïgorry en présence de son fils le vicomte (peut-être un Lopeossoiz “Loup fils de Loup” qui est cité parmi les témoins), met un “enfant muet” Anerossoiz (“Aner fils de Loup”) à la garde du monastère, et donne en échange “l’église de Sancte Marie de Burunza”, ou Olhonce, avec ses dîmes et propriétés “en alleu propre héréditaire” etc.; en plus des dignitaires ecclésiastiques, sont nommés parmi les témoins: pour le pays de Cize où se trouve le domaine Arnaut Sanz de Sirsa et de Villa-Nova (Salle d’Iriberry), Sancius de Sancto-Juliano (deux maisons nobles de ce nom à Ahaxe), et “presque tous les clercs de Cize”; pour les pays d’Ostabarret et Mixe (qui sont comme Sorde de l’évêché de Dax) Brasc Auriol de Larsaval (Salle de Larcevau), Raimo de Camou (Salle de Camou-Mixe) qui est “clerc”, Sans de Befasken (Salle de Béhasque) curé et moine de Sorde
    (...)

    Zer: Lekukoa
    Non: Eiheralarre [Larzabale]
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • larsaval - (2000 [1120]) ORP.MAISMED , III. kap., 127. or.
    (...)
    larre “lande, terrain en friche réservé au libre parcours”, complément sémantique de la forêt pour nommer en général tous les espaces libres sans haute végétation sinon clairsemée, a fourni, seul ou en composition, les toponymes basques parmi les plus répandus et les plus connus, et notamment plusieurs noms de villages, parfois également domonymes ailleurs, comportant ou non une “salle” ou un domec portant le même nom: Larressore (de *larrasoro “pré de la lande”) en Labourd, Larribar (1309 larrayvarr “plaine de lande”) en Mixe, Larcevau (1120 larsaval “plat de la lande”) en Ostibarret, Eyheralarre “lande du moulin” qui est le nom basque cité au XVIe siècle de Saint-Michel en Cize, Larrebieu (1384 larrebiu “lande arrondie”), Larrory (1455 domec de larrori, peut-être de *larra-uri “domaine de la lande”), Laruns (1096 laruns sans doute “lieu de lande”) et Larrau (1174 larraun “lieu de lande”)
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Oztibarre
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • larsaval - (2000 [1120]) ORP.MAISMED , IV. kap., 183. or.
    (...)
    élimination de la voyelle finale après vibrante [...] 1120 larsaval “Larcevau” et à Ayherre 1435 larzabal (la séquence *larrazabal a dû être tôt éliminée pour des raisons de pure commodité et dissimilation phonétique, mais c’est le médiéval larrategui qui a produit le moderne Lartéguy etc.), à Ordiarp au Censier sarlucea, à Baïgorry 1350 sorçaval, à Sorhoeta 1350 bursorriz, à Ahaïce d’Ossès 1350 murgui. Ce processus phonétique s’est poursuivi bien après le Moyen Age, comme à Iriberry de Cize 1366 harriçurieta aujourd’hui “Harchuria” etc. // N.B. Comme le montrent des exemples très clairs (à Urcuit 1296 turbide sur ithurri “source” pour ithurbide, à Iriberry de Cize 1366 yturbide, à Irouléguy 1412 ithurralde etc., mais à Jaxu 1305 ithurriagua etc.), les suffixes locatifs -aga et -eta agissent comme des déterminants empêchant toute altération de la voyelle finale
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • larsaval - (2000 [1120]) ORP.MAISMED , V. kap., 260. or.

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • larsaval - (2000 [1120]) ORP.MAISMED , IV. kap., 205. or.
    (...)
    la vocalisation de la latérale (intervocalique, devant consonne, finale) en -u- est un trait général dans l’adaptation gasconne des noms basques: en Soule elle a laissé les noms officiels de “Mendibieu, Larrebieu” au Censier mendibieu, larrebiu de mendibil, larrabil, en Basse-Navarre “Aïncille” est issu de la forme basque (1291 ancjvjl, 1304 ancil) et non de l’articulation romane médiévale 1264 ancibiu; les domonymes ont généralement conservé la forme usuelle concurrente de l’autre dans les documents: 1083 nalbais > 1149 naubeis moderne “Albeintz” par métathèse, 1249 horsebau, 1307 uhaut, 1350 uaut, 1412 uhalde; 1350 hospital, 1412 lospitau; 1350 asconçavala, 1412 esconssabau; 1120 larsaval > 1292 larçabau; 1412 araus, 1551 arharça (vibrante issue de la latérale conservée), Censier guamasabau, iriçabau et irisabala (à Libarrenx la forme usuelle est restée “Irichabala”)
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • garsie de barsaval - (2000 [1150-1167]) ORP.MAISMED , I. kap., 10. or. [Sorde, CXXI]
    (...)
    1150-1167 (Arnaud Bomon abbé de Sorde) [...] CXXI, Garraybie (Soule), Saint-Just: Lope de Oyz (P. Raymond propose d’y reconnaître la maison Ohitz de Garaybie, ou mieux Garraybie toujours avec double -rr- au Censier de Soule) et son épouse donnent à Sorde “toute leur terre de Saint-Sauveur près de Saint-Just” (juxta Sanctum-Justum: le chemin est continu de Garraybie à Saint-Just), P. Raymond proposant d’y reconnaître le lieu de la chapelle Saint-Sauveur d’Iraty qui se trouve à Mendive en Cize et fort loin de là, ce qui ne convient guère au juxta du texte, mais davantage aux témoins cizains “hommes très sages” Johannis de Bolunce ou Olhontz, Arnaldi de Lecarre ou Lacarre; Bergondii de Ufart doit être plutôt de Mixe; le paiement de Sorde (30 sous morlans) est attesté par A. de Sevis (Salle de Cibits) et Garsie de Barsaval (sic: pour la Salle de Larcevau) en Ostabarret
    (...)

    Zer: Lekukoa
    Non: Garaibia [Urdiñarbe], Larzabale
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • sanctus vicentius de larcevau - (2000 [1160]) ORP.MAISMED , V. kap., 260. or.

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • larçebau - (2000 [1249]) ORP.MAISMED , I. kap., 24. or. [Enquête]
    (...)
    A Ustaritz incluant Jatxou: Aldave, Guerre, Gusquieguia, Hyrigoien, Hyspirue, Landalda, Gelos, Saraspe, Hyriart, Marrituri, le Lana, Juncars, Auryotz, Naguila, Hariza, Garraut, Hahistura, Lachalda, Surueta, Larçebau, Hiryberri, Estubil, Larrande, Berasu, Peruil, Ferriague, Subieta, Bidart, Castaignada, Arrauts, Heguio, Torobyz, Harauriz, Mespa, Berria, Aranseta, Chavahen, auxquels s’ajoutent deux noms d’origine (Surayda, Briscoz), et qui correspondent aux maisons Aldabe, Agerre, Iguzkihegi, Hirigoien, Haizpuru, Landalde, Jelos, Saraspe, Hiriarte, Marithurri, Larre, “Juncars” (nom roman dont l’équivalent basque est “Ihitz” mais n’est pas sûrement attesté dans la documentation pour cette maison), Auriotz, Nagila, Haritz (représente peut-être une mauvaise graphie de “Haitz”: voir les citations du Livre d’Or), Garralde, Haizpuru, Latsalde, Soroeta, Larzabal, Hiriberri, Ustubil, Larranda, Beratsu, Perule, Harriaga, Zubieta, Bidarte, Gaztainalde, Arrauntz (quartier), Hegi, le nom “Torobyz” paraissant une cacographie du copiste, Herauritz (quartier), Amezpe, Berria, Arhantzeta, Etxabarren. Plusieurs personnes sont nommées par le seul prénom
    (...)

    Zer: Etxea
    Non: Uztaritze-Jatsu
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • larçabau - (2000 [1292]) ORP.MAISMED , IV. kap., 205. or.
    (...)
    1120 larsaval > 1292 larçabau
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • sale de larçabau - (2000 [1365/09/08]) ORP.MAISMED , I. kap., 53. or.
    (...)
    Maisons nobles d’Ostibarret en 1365 [...] Le document nomme aussi les 12 autres nobles absents lors du serment par leur nom de maison: lostau de Lagssague (“Latsaga” à Asme), Case Mayor d’Arhansus (“Etxegapare”), Larramendy (à Juxue), Sente Gracie (à Juxue), Muret (souvent noté “Murulu” à Arros), La Sale de Bunes (Bunus), La Sale de Larçabau (Larcevau), Case Mayor d’Ivarrole (“Etxegapare” d’Ibarrole), Uhart de Medixe parropie (mauvaise copie ou lecture pour “Uhalde” d’Ibarrole), Arangoys (“Arangoiz” est une maison de Garris: celle d’Ostibarret de ce nom n’est pas connue), Salle Ybarty (en 1412 Yvarrbeheyti à Ibarre), Amezçague (“Ametzaga” à Ibarre)
    (...)

    Zer: Jauregia [Larcevau]
    Non: Larzabale
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • la sale de larcabau - (2000 [1365]) ORP.MAISMED , III. kap., 128. or.
    (...)
    larzabal “plat de lande” (les réductions de larre à larr- ou même en finale -larr sont exceptionnelles mais bien documentées) outre le village d’Ostibarret et sa “salle” 1365 la sale de larcabau, nomme des maisons à Bardos 1594 larcebau et Ayherre 1435 larçabal
    (...)

    Zer: Jauregia, herria
    Non: Larzabale [Oztibarre]
    Jatorria: ORP.MAISMED

  • larzabaleko kantonamenduetako - (2001) LAR.EARTZ , 229
    (...)
    …Laborantxako eskola bat hik sortzeko Donibanen, Garazi, Baigorri eta Larzabaleko kantonamenduetako”
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larzabale - (2001) LAR.EARTZ , 282
    (...)
    Ez baitzen orduan Euskal-Herrian orai ditugun fama haundiko ardi gasna horietarik, Belokeko Ardiga, Makeako Berria-Onetik, edo Larzabale, Irati eta holakorik”
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • Larzabale: larzabaldar - (2002) ARAUA.122 , Euskera, XLVII (2002, 2), 718. or.
    (...)
    Larzabale (euskara); Larceveau (ofiziala). Herritar izena: larzabaldar.
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: ARAUA.122

  • Larzabale: larzabaldar - (2002) ARAUZ.122 128 133 , Euskera, XLVII (2002, 2), 717. or.

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • Larzabale: larzabaldar - (2003) ARAUZ.122 128 133 , Euskera, XLVIII (2003, 2), separata, 14. or.
    (...)
    Larzabale (euskara); Larceveau (ofiziala). Herritar izena: larzabaldar.
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: ARAUZ.122 128 133

  • larceveau - (2004) MOR.NLPBG , 63. or.
    (...)
    Landes [...] Le terme lande provient du gaulois landa, proche parent de l'allemand land "pays" [...] En Pays basque le terme larre "lande" est très répandu tandis que landa a pris le sens de "champ". Il lui arrive même des mésaventures cocasses lorsque la francisation s'en est mêlée [...] C'est également une francisation que nous offre Larceveau (64) qui doit se comprendre Larzabal "lande large, plateau" (larre zabal)
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: MOR.NLPBG

  • larzabale / larceveau - (2004) SAL.NBHIZ , 215-218
    (...)
    Ahoz bildutako lekukotasunak: Larzáale, larzaaldár (EHHA), ezta Lárzalè, Larzábalè, Larzábaletìk, larzáltarràk, larzabáltarràk, larzaàldarrá, larzáaltarrà dúk mutíko hóri, (h)éldu níz Larzábale Goienétxetik, atzó Larzábale Gojénetxekò Janpjérraikìn níntzan, izaníz Larzábale Gojenétxjan; Oztíbarren bauzú leénik érri baitézpadakwená Larzàbalé etá hári datxíkola Donàaxtí leénik, Bunúze, Donáaxtí, gjó Arantsúsì, Jútsi, Izúrà, Hózta (E. Etxarren), LaRzálekondwàn, LaRzálekóndo-ondwàn, LaRzáalè, LaRzáleikìn (L. Xuri). Etimologia azalpenak: Hatanek (1895: 13) Larre-çabale ‘touya-étendue, étendue de touyas’ ulertzen du toponimoa. Mitxelenak (AV, 381, 596) lahar fitonimoa eta zabal izenondoa edo izena dakuski; gaineratzen du Biarnon Larzabal-etik atera den Larçabaig erreka izena ere badela. FHV-n (322. or.) dioenez, Larzabal > Larcebau aldakuntzak erran nahi du euskarazko –l, gure ondareko hitzetan, –l¬-tzat hartu dela, ez –ll-tzat. Corominesek (1972: 315. or. eta hurr.) lahar etimologia arbuiatzen du eta larre-rena ere bai, hondarreko hau elkarketan beti larra- agertzen delako. Ikertzaile katalanaren arabera larr- horrek Iparraldean eta Biarnon ‘erreka’ adiera izan du eta, beraz, Larzabale ‘emari handiko ibaia’, ‘ur anitz dakarren erreka’ besterik ez da. Larr- autore honen iritzian ez da lats-en aldaera, legarr-etik ateratako learr-en laburtzearen ondorea baizik. Nafarroako eta Zuberoako Larraun ere (Larraine bigarren eskualde horretan) erro horretatik abiatuta azaldu beharra dago, ez Mitxelenak nahi zuen bezala larre + -un(e)-tik abiatuta. Lemoinek (1977: 202) larre, larra ‘lande, pâturage, terre inculte’ dakusa lehen osagaitako eta galierako ara ‘pré’-rekin alderatzeko eskatzen du, bai eta ere, irudiz, latineko pratum-ekin; bigarren osagaia zabal ‘étendu, large’ da autore honen iritzian. Dauzat & Rostaingek (1983 [1963]: 387) lare (sic) ‘pâturage’ eta zabal ‘étendu’ dakuskite toponimoaren osagaitzat. Orpustanek (1990: 78, 1999: 47) *larre-zabal azaltzen du eta dio adiera ‘lande vaste’ edo ‘plaine de lande’ dela, zabal izenondoa edo izena den, noiz nola. Lehen osagaiaren azken bokala elkarketan erori da, euskara ohikoa den moduan («chute régulière», autorearen hitzetan). Bigarren bokal azentugabearen a > e pausoa eta bukaerako albokoaren bokaltzea erdal fonetikaren kontu dira, XVI. mendeaz geroztik gertatu diren beste aldaketak bezala (-v-, -eau). Egia da larre elkartuaren lehen osagaia denean batzuetan lar- bihurtzen dela, Nafarroa Garaian ezagunak diren Larluze, Larluxe, Larlux-en modukoetan adibidez, baina laburtze hori normalean berri samarra izaten da larre-ren kasuan ?ikusten denez bi silaba ditu, ez hiru?, mugaz honaindian bederik. Mintzagai hartu dugun izenak, aldiz, Lar- izan du haste-hastetik, egungo egunean oraino bezala, eta ezin da ziurtasunez erran aurreneko osagai hori larre dela.
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.NBHIZ

  • larceveau - (2004) IGNF.TDAT , 1345

    Zer:
    Non:
    Jatorria: IP.TOP.IKER

  • larzabale / larceveau - (2007) SAL.ETVCOR , 243
    (...)
    Los nombres de lugar comentados [en el artículo de Joan Coromines publicado en la revista Fontes Linguae Vasconum de Pamplona en 1972 (12, 299-319) titulado "De toponimia vasca y vasco-románica en los Bajos-Pirineos"], son, entre otros, los siguientes: Ainhize (y de paso Atarratze / Tardets, Bildo(t)ze, Onize, Ozaze), Altzümarta / Sumberraute, Amikuze / Mixe, Arrueta / Arraute (y también Berroeta / Berraute, Sohüta / Chéraute y Zohota / Sussaute), Banka, Barkoxe / Barcus, Burgue / Bergouey, Erango / Arancou, Esterenzubi, Hiriburu / Saint-Pierre-d'Irube, Ibarrola, Landibarre, Larraun, Larzabale / Larceveau, Lekunberri, Lüküze / Luxe, Makirriain, Martxueta / Masparraute, Oieregi, Sarrikota / Charritte, Senpere / Saint-Pée-Sur-Nivelle, Ziboze / Sibas… etc.
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.ETVCOR

  • larzabale / lercebeau [sic] - (2007) SAL.ETVCOR , 243-244
    (...)
    En primer lugar quiero señalar la etimología que [Joan Coromines] propone [en el artículo publicado en la revista Fontes Linguae Vasconum de Pamplona en 1972 (12, 299-319) titulado "De toponimia vasca y vasco-románica en los Bajos-Pirineos"] para larr- presente por ejemplo en Larzabale / Lerceveau [sic], base a la que da el significado de 'arroyo' inspirado tal vez por los hidrónimos Larçabaig ("ruisseau commune de Sus") y Larcebau ("ruisseau, commune de Navarrenx") que recoge Luchaire (1873: 141-142), a pesar de que este autor le da el significado de 'grande lande ou grande pâturage' y a pesar de que Coromines conocía bien la obra Apellidos Vascos de su amigo Koldo Mitxelena, la cual menciona varias veces en el artículo. El lingüista vasco da en la mencionada obra (381), en su quinta edición, la etimología la(h)ar, lar 'zarza' para una serie de topónimos y añade los siguiente: "He podido ver en pruebas un artículo de Coromines en FLV 4 (1973), 315-ss., donde propone una explicación diferente para Larzabal, etc.". Coromines por su parte admite que el apellido Larzabal está basado en l(ah)ar (sic) 'zarza' como quiere Mitxelena, pero no acepta dicha explicación para Larzabale, donde tampoco cree que entre como base larre 'prado natural', pues este nombre aparece convertido en larra en apellidos y topónimos como larrazabal, Larraburu, Larramendi, etc. Según Coromines larr- "en el País Vasco francés tiene el sentido de riachuelo, arroyo grande o río pequeño y no se trata de una alteración fonética de lats, de igual significado". Propone la misma etimología para Larraun en Navarra y Larraun (Larraine en euskera, Larrau en la lengua oficial) en Sola. Esta es sin duda una apuesta muy fuerte que, creemos, Mitxelena no veía con buenos ojos (aunque no lo dice explícitamente), pues en una obra posterior (1977: 322) reproduce las palabras de Luchaire, pero no las de Coromines. Lo aceptado entre los estudiosos vascos es que ahí hay que ver lar 'lahar', 'zarzamora', palabra bien conocida en nuestra toponimia. Larre debe ser descartado, como quería Coromines, al menos la mayoría de las veces, pues la -e final no cae, aunque en topónimos como Larreluze las variantes modernas Larluze, Larluxe, Larlux son habituales en la microtoponimia de Navarra. Se trata sin embargo de formas recietnes (véase Salaberri, 2004: 218)
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: SAL.ETVCOR

  • larzabale - (2008) IP.TOP.IKER , 9444
    (...)
    64314 udal-kodea IGNFren arabera. IGNF Generikoa: QUAR: Quartier, faubourg, cité, lotissement. IGNF UTM X: 32137; UTM Y: 10941
    (...)

    Zer:
    Non:
    Jatorria: IP.TOP.IKER

  • larceveau-arros-cibits - (2009) MTNA100 , 640/4780
    (...)
    Errotulatua dagoena, hala ere, Larzabale herria da
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Nafarroa Beherea
    Jatorria: MTNA100

  • larcev(e)au: larzabal(e) (larzabaldarr ou larzabaltarr) - (2010) ORP.NTB , § 88, 50. or.
    (...)
    Larcev(e)au, Larzabal(e) (Larzabaldarr ou Larzabaltarr) (larsaval 1120, sanctus vicentius de larcevau 1160, larceval 1167, larçabau 1292, 1350, 1413) // (sancta maria de burunce 1160) // La différence entre le nom basque étymologique Larzabal (sans le -e final que l’usage moderne y ajoute sans raison), “plat de lande” ou “lande vaste”, et le nom officiel qui eût dû rester, comme déjà au Cartulaire de Dax (1160) “Larcevau” sans le malencontreux “-veau” final, procède de la phonétique romane gasconne: affaiblissement de la syllabe interne atone en prononciation romane -za- > -ce- et vocalisation de la latérale finale -bal > -bau (le Cartulaire de Sorde a encore des formes sans vocalisation en 1120 et 1167), avec l’équivalence ordinaire en graphie régionale de v et b. Des noms d‘état civil issus des noms de maisons médiévales homonymes (à Ayherre, Bardos, Ilharre, Ordiarp) ont conservé l’orthographe de 1292: “Larcebau”. Bien que le mot larre “lande, terre non cultivée” ait habituellement une forme de composition pleine larra- (dans les médiévaux Larraburu, Larragoien, Larrairi, Larramendi, Larrauntz), on peut supposer que la suite de quatre syllabes à voyelle -a- de *larrazabal jamais documenté ainsi a conduit rapidement, peut-être dès l’origine, à l’apocope de la deuxième voyelle, de plus atone en prononciation romane, pour faire Larzabal. On a pu se demander s’il ne fallait pas chercher une autre étymologie, et faute de mot larr en basque, on pourrait penser à des mots comme ilharr (voir Ilharre) ou mieux elharr, mais ce dernier est seulement en Soule, et la forme Larzabal est trop répandue en toutes zones pour qu’on n’en déduise pas que c’est la forme régulière. Le mot larre si fréquent en toponymie a parfois été réduit à lar même en position finale, comme dans le nom de l’écrivain basque du XVIIe siècle Axular (nom navarrais du Bastan) ou Aralar en Navarre. Larcevau a eu une ville groupée peut-être créée en “bastide”, mais sans nom roman comme d’habitude, brûlée au XVIe siècle avec laquelle nombre des toponymes cités au XIVe siècle ont disparu, pour une cinquantaine de feux pour la plupart fivatiers de Zaldu (Saut) de Cibits. Il y avait deux maisons nobles, la “salle” et Sainte-Marie “Dona Maria” (voir ci-dessous). // Hors de la “bastide” proprement dite et des autres écarts, il y avait un hameau isolé en fond de vallée avec son église et la “salle” du même nom sancta maria de burunce (1160) actuellement maison “Dona Maria”. Le toponyme est construit sur buru “tête, limite”, avec une finale -unze apparemment peu explicite et rare dans la région (une maison “Hunçaren” existe à Cibits), mais qui pourrait bien être l’emprunt latin (h)eun(t)ze “prairie” présent en toponymie basque ibérique, issu du latin fenu “foin”, comme son doublet navarro-labourdin usuel phentze, tous deux avec un suffixe des collectifs en particulier végétaux. Ce toponyme n’est pas noté dans les cartes IGN
    (...)

    Zer: Herria
    Non: Larzabale-Arroze-Zibitze (Oztibarre)
    Jatorria: ORP.NTB

  • bourg de larceveau - (2015) ANN.MAIR , www.annuaire-mairie.fr/rue-larceveau-arros-cibits.html (Autres types de voie)

    Zer: Kartierra
    Non: Larzabale-Arroze-Zibitze
    Jatorria: ANN.MAIR

  • Larceveau (ofiziala)
  • Larceveau (frantsesa)
UTM:
ETRS89 30T X.654517 Y.4788203
Koordenatuak:
Lon.1º5'44"W - Lat.43º13'54"N

Kartografia:

1345 [RAND.25]; 1345 est [IGNF.25]

Egoitza

  • B
  • BIZKAIA
  • Plaza Barria, 15.
    48005 BILBO
  • +34 944 15 81 55
  • info@euskaltzaindia.eus

Ikerketa Zentroa

  • V
  • LUIS VILLASANTE
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6.
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus

Ordezkaritzak

  • A
  • ARABA
  • Gaztelako atea, 54
    01007 GASTEIZ
  • +34 945 23 36 48
  • gasteizordez@euskaltzaindia.eus
  • G
  • GIPUZKOA
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus
  • N
  • NAFARROA
  • Oliveto Kondea, 2, 2. solairua
    31002 IRUÑEA
  • +34 948 22 34 71
  • nafarroaordez@euskaltzaindia.eus

Elkartea

  • I
  • IPAR EUSKAL HERRIA
  • Gaztelu Berria. 15, Paul Bert plaza.
    64100 BAIONA
  • +33 (0)559 25 64 26
  • +33 (0)559 59 45 59
  • baionaordez@euskaltzaindia.eus

Azkue Biblioteka eta argitalpenak

Maximiza tus ganancias en criptomonedas confiando en Bitplex 360, una plataforma diseñada para el éxito.
  • Euskaltzaindia - Real Academia de la Lengua Vasca - Académie de la Langue Basque
  • Plaza Barria, 15. 48005 BILBO
  • +34 944 158 155
  • info@euskaltzaindia.eus
z-library z-lib project
Casino siteleri arasında yerinizi alın, kazançlı çıkmanın keyfini sürün! Heyecanı kaçırmayın.
© 2015 Your Company. All Rights Reserved. Designed By JoomShaper