Leku-izenak

- Ayuda

*: Reemplazar uno o más caracteres
(mendi*, aba*za, *mendi)

?: Reemplazar un solo caracter
(oihan?, e?titxu, ?adriano)

Arbeagoikoa - Lugares - EODA

Arbeagoikoa (Baserri etxea)

Entidad:
Eraikuntzak/Etxebizitza
Normativización:
arautu gabeko lema 
Dónde: Zestoa
Localizaciones:
  • arbe - (1768-1862) GPAH.HIPAURK , 9127

    Qué:
    Dónde: Zestoa
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbe - (1847) IZT.KOND.EL , 33
    (...)
    Toki-izena: Guipuzcoaco mendia, itsasorontz
    (...)

    Qué:
    Dónde:
    Origen: IZT.KOND.EL

  • arbea - (1857) NOM.1857 , 0017

    Qué:
    Dónde: Zestoa
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbe-garaicoa - (1857 [1995]) DRPLV , V, 150. or.
    (...)
    Gipuzkoa-rako ikus Nom. Guip. [11. oin oharra: Nomenclátor de la provincia de Guipúzcoa, después del año 1857]: [...] Arbea, Arbe-azpicóa eta Arbe-garaicoa, Zestoan
    (...)

    Qué: Baserri etxea
    Dónde: Zestoa
    Origen: DRPLV

  • -goikoa - (1926) ETX.EEI , Euskera III-IV (1926), 110. or.
    (...)
    Moŕdotuak dauden baseŕiai izen bat danai ematea saŕitako gauza izan oi da; bakoitza banaitutzeko, goikoa esango zaio bati, bekoa bestiari, eŕdikoa ari, azpikoa oneri; oŕelakoak ugari itzaldi onetan aitatu ditut
    (...)

    Qué: Etxe izenen osagaia
    Dónde: Euskal Herria
    Origen: ETX.EEI

  • arbea - (1982) GOIK.ERN , --

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • Arbe - (1983) GOIK.IZRRTZ , --

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbe - (1989) MU.ETM , 11, 317

    Qué:
    Dónde: Zestoa
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbea - (1992) ARZDI.GIPTOP , 063-32-098-3
    (...)
    zestoa
    (...)

    Qué:
    Dónde: Zestoa
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbe - (1994) EJ.25 , 06. mapa

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • goikoa - (1995) DRPLV , V, 197. or.
    (...)
    Berdintsu gertatzen da etxe-izenetan toponymo berak hurrengo argigarriren bat daramanean -gorago etxe-izen ez direnetan ere ikusi dugu-: Goitia / Beitia, Goikoa (Goikoetxea) / Bekoa, Goieaskoa (Goieaskoetxea) / Beaskoa (Beaskoetxea), Go(i)ena (Go(i)enetxea) / Barrena (Barrenetxea), Go(i)enengoa / Barrenengoa (Barrenengoetxea), Onaindia / Araindia, Aruzkoa / Onuzkoa, Garaia / Beherea, Ga(i)nekoa eta Goitikoa / Azpikoa (Azpitikoa) (Azpikoetxea), Garaikoa (Garaikoetxea) / Beherekoa, Aurrekoa (Aurrekoetxea) /Ostekoa (Osteikoa, Ostaikoa, Ostenkoa, Ostaikoetxea) [142. oin oharra: Eta baita Osteingoechea ere, Fog. 1704, Gatikan] eta Atzekoa (Atzekoetxea), Emetikoa (Emendikoa) / Andikoa (Andikoetxea), Zaharr(a) / Berri(a) (Barria), Erdikoa, Aurtena (Aurtenetxea), Aurtenekoa, Aurtenengoa, Auzokoa (Auzokoetxea), Urrutia (Urrutikoetxea, Urritikoetxea), Bengoa (Bengoetxea / Beingoetxea) (Beingoa), Goia, Ga(i)na, Bein, Beina (Beiña) [143. oin oharra: Bada Beinacoa baserria Ipazterren, Fog. 1796, aurretik finkaturiko Beina formari artikulurik kendu gabe sorturikoa, agian pertsona bati hala deitzen zitzaiolako, gaztelaniaz '(la) casa de Beina' litzateke formazio derivatuaren itzulpen jatorrizkoa], Azpia, Bitarte, Aurre, Aldea, Aldekoa, Basterra (Basterretxea), Zearra, Etxenagusia, Urrengoa, Errota, Etxaun, Soloa, Zelaia, Buru, Arte, Ondo, Uriarte, Arteetxe, Saletxe, Abeletxe, Jauregi, Torre(a) (Torretxea), Etxabarria, Etxatxua, Ormaetxea, Nagusia (Etxenagusia), Andia (Etxeandia) / Txiki(a), Txikerra, eta baita -txu edo -txo berrekailu diminutivoa ere bestea baino tipiagoa dela adierazteko, eta horren ondorik Txikerrena, eta abar. Badira Urazurrutia eta Urazandi ere, bigarrenak kasuren baten Urazemendi ere izan dezakeela, uren nongo aldetik begiratzen den [144. oin oharra: Hori gertatzen da Deban, uraz bestaldean dagoen etxeari Urazandi deitu izan baitzaio, baina Mutrikuarrek Urazemendi. Hala erran zidan Gerardo Elortza irakasle eta ene adiskide on denak]. Batzutan dokumentazioan ikusten da Goitia bat Goikoa bihurtu dela, eta Beitia berriz Bekoa. Dokumentazioa mapetan jarririk agian zerbait argituko litzateke khronologiari dagokion arazoa. Horretarako gai asko bildu beharko litzateke aurretik
    (...)

    Qué: Oikonimo-osagaia
    Dónde: Euskal Herria
    Origen: DRPLV

  • arbe - (2000) ORP.MAISMED , IV. kap., 186. or.
    (...)
    -be/-pe doit être tenu pour une forme réduite et spécialisée dans la composition d’un ancien behe (tel quel dans les toponymes alavais cités au début du XIe siècle), mais n’en est pas moins le support de composition “bas de…” complété par le terme antéposé: il indique la position basse (parfois très relative) de la maison par rapport à un édifice elizabe “bas de l’église”, très souvent par rapport à une élément de relief arbe et aizpe (qui fait très tôt, entre autre formes, le très répandu “Aspe” et à époque post-médiévale son doublet d’Ostabarès “Asme”) “bas du rocher”, aldabe/altape “bas du versant”, arregipe “bas de la crête de pierre” etc., et surtout par rapport à des groupes de végétaux naturels ou, souvent, cultivés sur les versants du relief, noms particulièrement nombreux en Soule: akarzpe, arhanzpe, harizpe, intzaurzpe, pikozpe, sagarzpe, saraspe, urrizpe nomment des “hièbles, prunelliers, chênes, noyers, figuiers, pommiers, saules, noisetiers”…; son antonyme gain “haut” apparaît moins souvent en second élément de composé: bidegain “haut du chemin”, berrogain “… des broussailles”, (h)argain “… du rocher” etc.
    (...)

    Qué: Etxe-izena
    Dónde: Euskal Herria
    Origen: ORP.MAISMED

  • arbe - (2000) ORP.MAISMED , III. kap., 97. or.
    (...)
    L’élément -be/-pe généralement postposé comme base du composé (“au bas de…”), avec la variante phonétique “combinatoire” (sonore après nasale et latérale, sourde après sifflante et parfois après voyelle) ou dialectale (sourde en domaine souletin), a été tôt lexicalisé dans des domonymes comme aldabe/altape, arbe qui peuvent être aussi des mots du lexique courant, ou ont dû en faire partie comme azpe “bas du rocher, de la montagne” présent comme d’autres (Ayerbe, Mendibe en Cize et maison homonyme à Viodos mendibea etc.) dans une grande zone pyrénéenne, de 1412 azpun jauregui, azpe > Asme en Ostibarret à la vallée d’Aspe en Béarn etc. La Soule a beaucoup utilisé ces composés pour les villages (basque Urdiñarbe > officiel Ordiarp, basque Aiñharbe > officiel Aïnharp) aussi bien que pour les maisons: iribe à Sauguis, Laccarry, bidabea à Barcus et bidapea à Garraïbie, arbea et arbeberrie à Idaux, elizabe (“au bas de l’église”) surtout à Trois-Villes, Aussurucq, Mendibieu, Lichans, Viodos, Abense-de-Haut etc. Le modèle a souvent été composé, en toutes zones, avec des noms d’arbre marqués ou non d’un suffixe collectif -tz(e), comme harizpe, intzaurzpe, sagarzpe, saraspe “au bas des chênes, de la noiseraie, de la pommeraie, de la saulaie” etc (voir plus loin: les noms botaniques). Peut-être reconnaît-on azpi “dessous” (si ce n’est le précédent et paronymique azpe) dans les noms également souletins du Censier aspechea de Montory, aspecxea de Chéraute, aspesechea de Gotein
    (...)

    Qué: Etxeak
    Dónde: Euskal Herria
    Origen: ORP.MAISMED

  • arbea - (2002) GFA.EJ.PARK , 12 (Pagoeta)
    (...)
    1:15000
    (...)

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbe, barranco - (2005) MENDIKAT , s.v. aumategi

    Qué:
    Dónde: Barrundia
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbe goikoa, baserria - (2007) GFA.TOP.5 , L: 9126
    (...)
    63-32
    (...)

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbe, baserria - (2007) GFA.TOP.5 , L: 9228
    (...)
    63-30
    (...)

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbe-bekoa, baserria - (2007) GFA.TOP.5 , L: 9125
    (...)
    63-32
    (...)

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbe garaikoa - (2007) GFA.KAT , SP: 02701209C//0401322B
    (...)
    ZESTOA
    (...)

    Qué:
    Dónde: Zestoa
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbe-tolare, baserria - (2007) GFA.TOP.5 , L: 9229
    (...)
    63-30
    (...)

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbe-goikoa - (2007) GFA.KAT , SP: 02734060A//0345013T
    (...)
    ZESTOA
    (...)

    Qué:
    Dónde: Zestoa
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbe - (2007) NOM.GEOGR , Gip. MTN,25

    Qué: Aurkintza
    Dónde: Aretxabaleta
    Origen: DEIKER.HPS

  • arbeagoikoa baserria - (2007/10/23) DEIKER.HPS , 124854
    (...)
    063-32 115
    (...)

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

 

  • Caserío Arbeagoikoa (gaztelania)
UTM:
ETRS89 30T X.563946 Y.4789147
Coordenadas:
Lon.2º12'38"W - Lat.43º15'12"N

Cartografía:

063-32 [FK]

Sede principal

  • B
  • BIZKAIA
  • Plaza Barria, 15.
    48005 BILBO
  • +34 944 15 81 55
  • info@euskaltzaindia.eus

Centro de Investigación

  • V
  • LUIS VILLASANTE
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6.
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus

Sedes

  • A
  • ARABA
  • Gaztelako atea, 54
    01007 GASTEIZ
  • +34 945 23 36 48
  • gasteizordez@euskaltzaindia.eus
  • G
  • GIPUZKOA
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus
  • N
  • NAFARROA
  • Oliveto Kondea, 2, 2. solairua
    31002 IRUÑEA
  • +34 948 22 34 71
  • nafarroaordez@euskaltzaindia.eus

Asociación

  • I
  • IPAR EUSKAL HERRIA
  • Gaztelu Berria. 15, Paul Bert plaza.
    64100 BAIONA
  • +33 (0)559 25 64 26
  • +33 (0)559 59 45 59
  • baionaordez@euskaltzaindia.eus
  • Euskaltzaindia - Real Academia de la Lengua Vasca - Académie de la Langue Basque
  • Plaza Barria, 15. 48005 BILBO
  • +34 944 158 155
  • info@euskaltzaindia.eus
z-library z-lib project
Casino siteleri arasında yerinizi alın, kazançlı çıkmanın keyfini sürün! Heyecanı kaçırmayın.
© 2015 Your Company. All Rights Reserved. Designed By JoomShaper