- Ayuda

*: Reemplazar uno o más caracteres
(mendi*, aba*za, *mendi)

?: Reemplazar un solo caracter
(oihan?, e?titxu, ?adriano)

Zabaletaetxeberri - Lugares - EODA

Zabaletaetxeberri (Caserío)

Entidad:
Eraikuntzak/Etxebizitza
Normativización:
lema sin normativizar 
Dónde: Urretxu
Localizaciones:
  • descarga - (1768-1862) GPAH.HIPAURK , 8995

    Qué:
    Dónde: Urretxu
    Origen: DEIKER.HPS

  • descarga - (1768-1862) GPAH.HIPAURK , 9002

    Qué:
    Dónde: Urretxu
    Origen: DEIKER.HPS

  • descarga - (1768-1862) GPAH.HIPAURK , 9003

    Qué:
    Dónde: Urretxu
    Origen: DEIKER.HPS

  • descarga - (1857) NOM.1857 , 0142

    Qué:
    Dónde: Urretxu
    Origen: DEIKER.HPS

  • etxebeŕiko - (1926) ETX.EEI , Euskera III-IV (1926), 86. or.
    (...)
    Noŕbait izendatu beaŕ danean Etxebeŕiko semea dala edo Eŕotatxoko alaba dala esango da
    (...)

    Qué: Etxea
    Dónde: --
    Origen: ETX.EEI

  • zabal-, zaval- - (1956) M.IFOV , 184. or.
    (...)
    Las oclusivas sonoras, empleando este término en el sentido limitado que más abajo se indica, se conservan por lo general, tanto en posición inicial como en interior de palabra: // Γέβαλα (Ptol.), actual Guevara, Guebara (Ál.). // Heredia (Ál.), doc. Deredia, Heredia < herediu, pl. heredia. Cf. también Δηούα (Ptol.), actual Deva, río y población en Guip. // Como es sabido, lo que llamamos oclusivas sonoras se realizan como oclusivas o espirantes, según la posición, con una distribución muy parecida a la del español de hoy. La pronunciación fricativa de la b está claramente descrita por Oihenart a mediados del siglo XVII. // No hay indicios que apoyen la presunción de que el vasco medieval distinguiera entre -b- oclusiva y -u- (-v-) fricativa como el cast. de aquella época. En los documentos se emplean casi indistintamente las dos letras (Zabal- y Zaval-, Ibar- e Ivar-, -barri y -varri, etc.), lo que parece probar que no había más que un fonema y que la realización corriente de este en posición intervocálica era una fricativa
    (...)

    Qué: Toponimoen osagaia
    Dónde: Euskal Herria
    Origen: M.IFOV

  • zabal'eta - (1956) OTX.NGRTV , Euskera, I (1956), 161. or.
    (...)
    Que *ABAL es hondonada requiere larga explicación. Puede tomarse como prototipo, p. e., ABALZISKETA, en Guipuzcoa, o la serie de hidrónimos extendidos por todo el país que nada tienen que ver con "ancho": // Zabal / Zabala / Zabalo y Sable, 1125. // Zabal’eta / Zabal’aga / Zabal'egi / Zabal’degi / Zabal'dika / Zabal’tza / Zabal'tzeta / Zabal'buru / Zabal'ibar / Zabal'bide -que no es como algunos han interpretado "zamal-bide", sino el camino que por Begoña conducía al barranco de Bilbao (o mejor -diria yo- el camino que va bordeando el barranco llamado hoy "El Bosque")
    (...)

    Qué: Hidronimo
    Dónde: Euskal Herria
    Origen: OTX.NGRTV

  • zabaleta-etxeberri - (1964) ELEIZ.LAVTV2 , BRSBAP, XX, 1-2 (1964), 139
    (...)
    caserío de Urretxua (Villarreal, Gip.)
    (...)

    Qué: Baserria
    Dónde: Urretxu
    Origen: ELEIZ.LAVTV2

  • zabaletaetxeberri(a) - (1989) MU.ETM , 14, 162

    Qué:
    Dónde: Urretxu
    Origen: DEIKER.HPS

  • deskarga - (1989) MU.ETM , 14, 142

    Qué:
    Dónde: Urretxu
    Origen: DEIKER.HPS

  • descarga barrena - (1992) FK , 088-29-026-5
    (...)
    urretxu
    (...)

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • deskarga barrena - (1992) UA.URRTX.BASETX , mapa

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • deskarga barrena baserria - (1992/10/28) DEIKER.HPS , 70435
    (...)
    088-29 026
    (...)

    Qué:
    Dónde: Urretxu
    Origen: DEIKER.HPS

  • deskarga barrena - (1994) EJ.25 , 06. mapa

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • berri(a) - (1995) DRPLV , V, 198. or.
    (...)
    Berdintsu gertatzen da etxe-izenetan toponymo berak hurrengo argigarriren bat daramanean -gorago etxe-izen ez direnetan ere ikusi dugu-: Goitia / Beitia, Goikoa (Goikoetxea) / Bekoa, Goieaskoa (Goieaskoetxea) / Beaskoa (Beaskoetxea), Go(i)ena (Go(i)enetxea) / Barrena (Barrenetxea), Go(i)enengoa / Barrenengoa (Barrenengoetxea), Onaindia / Araindia, Aruzkoa / Onuzkoa, Garaia / Beherea, Ga(i)nekoa eta Goitikoa / Azpikoa (Azpitikoa) (Azpikoetxea), Garaikoa (Garaikoetxea) / Beherekoa, Aurrekoa (Aurrekoetxea) /Ostekoa (Osteikoa, Ostaikoa, Ostenkoa, Ostaikoetxea) [142. oin oharra: Eta baita Osteingoechea ere, Fog. 1704, Gatikan] eta Atzekoa (Atzekoetxea), Emetikoa (Emendikoa) / Andikoa (Andikoetxea), Zaharr(a) / Berri(a) (Barria), Erdikoa, Aurtena (Aurtenetxea), Aurtenekoa, Aurtenengoa, Auzokoa (Auzokoetxea), Urrutia (Urrutikoetxea, Urritikoetxea), Bengoa (Bengoetxea / Beingoetxea) (Beingoa), Goia, Ga(i)na, Bein, Beina (Beiña) [143. oin oharra: Bada Beinacoa baserria Ipazterren, Fog. 1796, aurretik finkaturiko Beina formari artikulurik kendu gabe sorturikoa, agian pertsona bati hala deitzen zitzaiolako, gaztelaniaz '(la) casa de Beina' litzateke formazio derivatuaren itzulpen jatorrizkoa], Azpia, Bitarte, Aurre, Aldea, Aldekoa, Basterra (Basterretxea), Zearra, Etxenagusia, Urrengoa, Errota, Etxaun, Soloa, Zelaia, Buru, Arte, Ondo, Uriarte, Arteetxe, Saletxe, Abeletxe, Jauregi, Torre(a) (Torretxea), Etxabarria, Etxatxua, Ormaetxea, Nagusia (Etxenagusia), Andia (Etxeandia) / Txiki(a), Txikerra, eta baita -txu edo -txo berrekailu diminutivoa ere bestea baino tipiagoa dela adierazteko, eta horren ondorik Txikerrena, eta abar. Badira Urazurrutia eta Urazandi ere, bigarrenak kasuren baten Urazemendi ere izan dezakeela, uren nongo aldetik begiratzen den [144. oin oharra: Hori gertatzen da Deban, uraz bestaldean dagoen etxeari Urazandi deitu izan baitzaio, baina Mutrikuarrek Urazemendi. Hala erran zidan Gerardo Elortza irakasle eta ene adiskide on denak]. Batzutan dokumentazioan ikusten da Goitia bat Goikoa bihurtu dela, eta Beitia berriz Bekoa. Dokumentazioa mapetan jarririk agian zerbait argituko litzateke khronologiari dagokion arazoa. Horretarako gai asko bildu beharko litzateke aurretik
    (...)

    Qué: Oikonimo-osagaia
    Dónde: --
    Origen: DRPLV

  • zabaletaetxeberri - (1999) HM.URRTXZM , --

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • zabaleta - (2000) ORP.MAISMED , IV. kap., 188. or.
    (...)
    zabal “plat, large” s’emploie le plus souvent soit en dérivé (zabalza, zabaleta, zabalain), soit avec valeur plus vraisembable de substantif comme second terme support de composé: oiharzabal “plat de la forêt” etc.; de même bil “arrondi, ramassé”
    (...)

    Qué: Etxe-izena
    Dónde: Euskal Herria
    Origen: ORP.MAISMED

  • deskarga-barrena baserria - (2007) GFA.TOP.5 , L: 51232
    (...)
    88-29
    (...)

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • zabaletaetxeberri baserria - (2007/11/29) DEIKER.HPS , 70435
    (...)
    088-29 026
    (...)

    Qué:
    Dónde:
    Origen: DEIKER.HPS

  • Caserío Zabaletaetxeberri (español)
UTM:
ETRS89 30T X.553723 Y.4770596
Coordenadas:
Lon.2º20'18"W - Lat.43º5'13"N

Cartografía:

088-29 [FK]

Sede principal

  • B
  • BIZKAIA
  • Plaza Barria, 15.
    48005 BILBO
  • +34 944 15 81 55
  • info@euskaltzaindia.eus

Centro de Investigación

  • V
  • LUIS VILLASANTE
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6.
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus

Sedes

  • A
  • ARABA
  • Gaztelako atea, 54
    01007 GASTEIZ
  • +34 945 23 36 48
  • gasteizordez@euskaltzaindia.eus
  • G
  • GIPUZKOA
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus
  • N
  • NAFARROA
  • Oliveto Kondea, 2, 2. solairua
    31002 IRUÑEA
  • +34 948 22 34 71
  • nafarroaordez@euskaltzaindia.eus

Asociación

  • I
  • IPAR EUSKAL HERRIA
  • Gaztelu Berria. 15, Paul Bert plaza.
    64100 BAIONA
  • +33 (0)559 25 64 26
  • +33 (0)559 59 45 59
  • baionaordez@euskaltzaindia.eus
  • Euskaltzaindia - Real Academia de la Lengua Vasca - Académie de la Langue Basque
  • Plaza Barria, 15. 48005 BILBO
  • +34 944 158 155
  • info@euskaltzaindia.eus
z-library z-lib project
© 2015 Your Company. All Rights Reserved. Designed By JoomShaper