Leku-izenak

- Help

*: Replace one or more characters
(mendi*, aba*za, *mendi)

?: Replace a single character
(oihan?, e?titxu, ?adriano)

Jauregiberria - Places - EODA

Jauregiberria (-a) (Etxea)

Entity:
Eraikuntzak/Etxebizitza
Status of decision:
a researcher's regulation proposal 
Situation: Amendüze-Unaso
  • la casa de salanova palacio - (1350 [2000]) ORP.MAISMED , V. kap., 273. or.

    What: Etxe noblea
    Situation: Amendüze
    Origin: ORP.MAISMED

  • jaureguiberry el palacio de_ - (1388 [1966, 2011]) NAN.C , 49 [IKER.27, 184. or. (Indéterminés Pays d'Irissarry)]
    (...)
    jaureguiberry el palacio de_, 1388 (Archiv-Nav.49), Iholdy et Armendaritz
    (...)

    What: Jauregia
    Situation: Iholdi / Armendaritze
    Origin: IKER.27

  • la sal(le) de jaureg(ui)berrje - (1412 [2000]) ORP.MAISMED , V. kap., 273. or.

    What: Etxe noblea
    Situation: Amendüze
    Origin: ORP.MAISMED

  • iauriberrie - (1638) O.NUV , II, VI. kap., 127. or. [0644. or.]
    (...)
    Amikuzeko gaskoinezko dokumentu baten aipuan
    (...)

    What:
    Situation:
    Origin: O.NUV

  • choliberri - (1756-1815) CASS , 139

    What: Etxea
    Situation: Amenduze-Unaso
    Origin: CASS

  • joliberry - (1825) IP.KAT.Z , --

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • jauréguy - (1863) RAY.DTBP , 85a
    (...)
    JAURÉGUY, fief, cne. d'Amendeuix; vassal du royaume de Navarre
    (...)

    What: Jauregia
    Situation: Amendüze
    Origin: RAY.DTBP

  • jauberria - (1970) IP.KAT.B , --

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • jauregiberri - (1983) ORP.MMPB , --

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • jauberria - (1985) IGNF.25 , 1445 ouest

    What: Etxea
    Situation: AMENDÜZE-UNASO
    Origin: IGNF.25

  • jauregi - (1988) JIM.ESTN , 59. or.
    (...)
    IV. Encuesta toponomástica [en Euskera, núm. 33, Bilbao: Euskaltzaindia, 1988, pp. 289-301] (...) 3.3.2. Palacios (Jauregi). Título. Nombre popular.
    (...)

    What: Toponimoen osagaia
    Situation: Euskal Herria
    Origin: JIM.ESTN

  • berri(a) - (1995) DRPLV , V, 198. or.
    (...)
    Berdintsu gertatzen da etxe-izenetan toponymo berak hurrengo argigarriren bat daramanean -gorago etxe-izen ez direnetan ere ikusi dugu-: Goitia / Beitia, Goikoa (Goikoetxea) / Bekoa, Goieaskoa (Goieaskoetxea) / Beaskoa (Beaskoetxea), Go(i)ena (Go(i)enetxea) / Barrena (Barrenetxea), Go(i)enengoa / Barrenengoa (Barrenengoetxea), Onaindia / Araindia, Aruzkoa / Onuzkoa, Garaia / Beherea, Ga(i)nekoa eta Goitikoa / Azpikoa (Azpitikoa) (Azpikoetxea), Garaikoa (Garaikoetxea) / Beherekoa, Aurrekoa (Aurrekoetxea) /Ostekoa (Osteikoa, Ostaikoa, Ostenkoa, Ostaikoetxea) [142. oin oharra: Eta baita Osteingoechea ere, Fog. 1704, Gatikan] eta Atzekoa (Atzekoetxea), Emetikoa (Emendikoa) / Andikoa (Andikoetxea), Zaharr(a) / Berri(a) (Barria), Erdikoa, Aurtena (Aurtenetxea), Aurtenekoa, Aurtenengoa, Auzokoa (Auzokoetxea), Urrutia (Urrutikoetxea, Urritikoetxea), Bengoa (Bengoetxea / Beingoetxea) (Beingoa), Goia, Ga(i)na, Bein, Beina (Beiña) [143. oin oharra: Bada Beinacoa baserria Ipazterren, Fog. 1796, aurretik finkaturiko Beina formari artikulurik kendu gabe sorturikoa, agian pertsona bati hala deitzen zitzaiolako, gaztelaniaz '(la) casa de Beina' litzateke formazio derivatuaren itzulpen jatorrizkoa], Azpia, Bitarte, Aurre, Aldea, Aldekoa, Basterra (Basterretxea), Zearra, Etxenagusia, Urrengoa, Errota, Etxaun, Soloa, Zelaia, Buru, Arte, Ondo, Uriarte, Arteetxe, Saletxe, Abeletxe, Jauregi, Torre(a) (Torretxea), Etxabarria, Etxatxua, Ormaetxea, Nagusia (Etxenagusia), Andia (Etxeandia) / Txiki(a), Txikerra, eta baita -txu edo -txo berrekailu diminutivoa ere bestea baino tipiagoa dela adierazteko, eta horren ondorik Txikerrena, eta abar. Badira Urazurrutia eta Urazandi ere, bigarrenak kasuren baten Urazemendi ere izan dezakeela, uren nongo aldetik begiratzen den [144. oin oharra: Hori gertatzen da Deban, uraz bestaldean dagoen etxeari Urazandi deitu izan baitzaio, baina Mutrikuarrek Urazemendi. Hala erran zidan Gerardo Elortza irakasle eta ene adiskide on denak]. Batzutan dokumentazioan ikusten da Goitia bat Goikoa bihurtu dela, eta Beitia berriz Bekoa. Dokumentazioa mapetan jarririk agian zerbait argituko litzateke khronologiari dagokion arazoa. Horretarako gai asko bildu beharko litzateke aurretik
    (...)

    What: Oikonimo-osagaia
    Situation: --
    Origin: DRPLV

  • jauregi - (1995) DRPLV , V, 198. or.
    (...)
    Berdintsu gertatzen da etxe-izenetan toponymo berak hurrengo argigarriren bat daramanean -gorago etxe-izen ez direnetan ere ikusi dugu-: Goitia / Beitia, Goikoa (Goikoetxea) / Bekoa, Goieaskoa (Goieaskoetxea) / Beaskoa (Beaskoetxea), Go(i)ena (Go(i)enetxea) / Barrena (Barrenetxea), Go(i)enengoa / Barrenengoa (Barrenengoetxea), Onaindia / Araindia, Aruzkoa / Onuzkoa, Garaia / Beherea, Ga(i)nekoa eta Goitikoa / Azpikoa (Azpitikoa) (Azpikoetxea), Garaikoa (Garaikoetxea) / Beherekoa, Aurrekoa (Aurrekoetxea) /Ostekoa (Osteikoa, Ostaikoa, Ostenkoa, Ostaikoetxea) [142. oin oharra: Eta baita Osteingoechea ere, Fog. 1704, Gatikan] eta Atzekoa (Atzekoetxea), Emetikoa (Emendikoa) / Andikoa (Andikoetxea), Zaharr(a) / Berri(a) (Barria), Erdikoa, Aurtena (Aurtenetxea), Aurtenekoa, Aurtenengoa, Auzokoa (Auzokoetxea), Urrutia (Urrutikoetxea, Urritikoetxea), Bengoa (Bengoetxea / Beingoetxea) (Beingoa), Goia, Ga(i)na, Bein, Beina (Beiña) [143. oin oharra: Bada Beinacoa baserria Ipazterren, Fog. 1796, aurretik finkaturiko Beina formari artikulurik kendu gabe sorturikoa, agian pertsona bati hala deitzen zitzaiolako, gaztelaniaz '(la) casa de Beina' litzateke formazio derivatuaren itzulpen jatorrizkoa], Azpia, Bitarte, Aurre, Aldea, Aldekoa, Basterra (Basterretxea), Zearra, Etxenagusia, Urrengoa, Errota, Etxaun, Soloa, Zelaia, Buru, Arte, Ondo, Uriarte, Arteetxe, Saletxe, Abeletxe, Jauregi, Torre(a) (Torretxea), Etxabarria, Etxatxua, Ormaetxea, Nagusia (Etxenagusia), Andia (Etxeandia) / Txiki(a), Txikerra, eta baita -txu edo -txo berrekailu diminutivoa ere bestea baino tipiagoa dela adierazteko, eta horren ondorik Txikerrena, eta abar. Badira Urazurrutia eta Urazandi ere, bigarrenak kasuren baten Urazemendi ere izan dezakeela, uren nongo aldetik begiratzen den [144. oin oharra: Hori gertatzen da Deban, uraz bestaldean dagoen etxeari Urazandi deitu izan baitzaio, baina Mutrikuarrek Urazemendi. Hala erran zidan Gerardo Elortza irakasle eta ene adiskide on denak]. Batzutan dokumentazioan ikusten da Goitia bat Goikoa bihurtu dela, eta Beitia berriz Bekoa. Dokumentazioa mapetan jarririk agian zerbait argituko litzateke khronologiari dagokion arazoa. Horretarako gai asko bildu beharko litzateke aurretik
    (...)

    What: Oikonimo-osagaia
    Situation: Euskal Herria
    Origin: DRPLV

  • jauregiberri - (2000) ORP.MAISMED , V. kap., 273. or.

    What: Etxe noblea
    Situation: Amendüze
    Origin: ORP.MAISMED

  • salanova - (2000 [1350]) ORP.MAISMED , II. kap., 78. or.
    (...)
    Amendeuix (1350 salanova, 1412 la sal(le) de Yaureguiberrije)
    (...)

    What: Jauregia
    Situation: Amendüze
    Origin: ORP.MAISMED

  • sala nova - (2000 [1350]) ORP.MAISMED , III. kap., 139. or.
    (...)
    à Amendeuix c’est la troisième maison noble du lieu qui se nomme en 1350 sala nova et en 1412 en formule tautologique la sal(le) de yaureguiberrie
    (...)

    What: Jauregia
    Situation: Amendüze
    Origin: ORP.MAISMED

  • la sal(le) de yaureguiberrije - (2000 [1412]) ORP.MAISMED , II. kap., 78. or.
    (...)
    Amendeuix (1350 salanova, 1412 la sal(le) de Yaureguiberrije)
    (...)

    What: Jauregia
    Situation: Amendüze
    Origin: ORP.MAISMED

  • la sal(le) de uayreguiberrie - (2000 [1412]) ORP.MAISMED , III. kap., 139. or.
    (...)
    jauregi étant le nom basque ordinaire de la maison seigneuriale, il s’adjoint aux noms des villages quand la maison noble généralement principale du lieu, parfois unique, n’a pas de nom particulier, comme le mot roman “salle”: ainsi en 1243 le seigneur de la “salle” de Çaro (où il y a encore quatre autres maisons nobles sans compter celle d’Olhonce) est cité dans la formule latino- basque dominus de çaro jaureguia, qui fournit le bon usage pour nommer ces maisons prenant le toponyme de leur village ou paroisse, ce qui correspond alors, pour le Labourd et la Basse-Navarre (en Soule le nom “salle” est en concurrence avec “domec”, ce dernier étant alors l’équivalent normal de jauregi: voir plus loin), à la formule romane des recensements 1366 lassale, 1412 la sale pour le même lieu et la même maison, quelquefois pour les plus importantes l’espagnol palacio dans les textes navarrais, comme au jauregi de Bascassan aujourd’hui disparu 1350 la sala, 1366 el palacio, 1412 la sal(l)e. Mais il peut aussi constituer des composés qui donnent alors un nom spécifique à la maison: à Bascassan encore on lit successivement 1291 jaureguy baren de bascacen et 1366 jaureguy behere (pour la même maison également disparue, avec équivalence barren/behere “inférieur”); à Mendive sur 7 maisons nobles documentées le nom distingue 1350 ezconz et 1366 ezconç jauregui (la maison noble importante était l’une des deux “salles” de Saint Vincent qui portaient le nom du vocable paroissial, simplement désignée en 1350 sent vicent, tandis que l’autre est nommée en 1304 en latin s(anc)ti vi(n)cencej juson ou “Saint Vincent du bas”); à Béhorléguy qui n’avait que deux maisons nobles l’une s’appelait 1350 iaureguj barena comme à Bascassan; à Bussunarits le mot ne sert que pour l’une des 23 ou 24 maisons nobles du lieu 1366 jauregujgoyen “maison seigneuriale du haut”, toutes les autres ayant un nom spécifique; à Asme 1350 azpun jauregui (alors listé parmi les fivatiers “boteyas” de Laxague et en 1412 dans les omes de lacxague) est compté parmi les nobles d’Ostibarret en 1365 sale dazpe; à Beyrie la salanova de 1350 reprend son nom basque en 1412 jaureguiberrie, exactement comme à Iholdy 1366 salenave et 1412 jauregui berrie; à Oneis la deuxième maison noble après “la salle” est 1350 jaurgoyen forme abrégée du mot plein restitué en 1412 jaureguigoyhen comme à Bussunarits; à Amendeuix c’est la troisième maison noble du lieu qui se nomme en 1350 sala nova et en 1412 en formule tautologique la sal(le) de yaureguiberrie; la “salle” de Sumberraute (le “château”) avait sans doute un nom toponymique propre puisque le recensement de 1350 la nomme la salle de uart (c’est-à- dire “Uharte”, par rapport à laquelle celle d’Aïcirits devait être dite 1316 uhart iusan “du bas”, le nom, très banal il est vrai, étant encore celui de la “salle” d’Uhart-Mixe); à Masparraute l’une des 4 maisons nobles est notée en gascon 1316 salle iusan, en latin 1320 aula inferior, et retrouve son nom basque usuel sans doute depuis toujours (“Jauregibeheitia”), mais contracté, dans l’actuel “Jaubeheytia”. En Labourd à Larressore le nom est ajouté à 1249 locate pour faire en 1505 locata jaureguy (maison noble nommée simplement “Loketa”), à Macaye 1245 jaureguia nomme l’une des 4 maisons nobles
    (...)

    What: Jauregia
    Situation: Amendüze
    Origin: ORP.MAISMED

  • jauberria - (2004) IGNF.TDAT , 1445

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • jauregiberria (-a) - (2005) IP.TOP.IKER , LLAP

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • jauberria (-a) - (2006) IP.TOP.IKER , BBAP

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • jauregiberria (-a) - (2008) IP.TOP.IKER , 4712
    (...)
    64018 udal-kodea IGNFren arabera. IGNF Generikoa: ECAR: Hameau, gpe d'habit°, habit° isolée, maison forest. IGNF UTM X: 32601; UTM Y: 12269
    (...)

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • Jauberria ()
  • Jauberria ()
UTM:
ETRS89 30T X.658502 Y.4801921
Coordinates:
Lon.1º2'34"W - Lat.43º21'15"N

cartography:

1445 [RAND.25]; 1445 ouest [IGNF.25]
  • Euskaltzaindia - Real Academia de la Lengua Vasca - Académie de la Langue Basque
  • Plaza Barria, 15. 48005 BILBO
  • +34 944 158 155
  • info@euskaltzaindia.eus
z-library z-lib project
Casino siteleri arasında yerinizi alın, kazançlı çıkmanın keyfini sürün! Heyecanı kaçırmayın.
© 2015 Your Company. All Rights Reserved. Designed By JoomShaper