- Help

*: Replace one or more characters
(mendi*, aba*za, *mendi)

?: Replace a single character
(oihan?, e?titxu, ?adriano)

Minaberrigaraia - Places - EODA

Minaberrigaraia (-a) (Etxea)

Entity:
Eraikuntzak/Etxebizitza
Status of decision:
a researcher's regulation proposal 
Situation: Iholdi
  • munaberri garay - (1366) CAR.PNAXIV , 681 A (E dok. [AGN, Caj. 171, nº 29])
    (...)
    S. [III florines] Munaberri Garay
    (...)

    What: Laborari etxea
    Situation: Iholdi
    Origin: CAR.PNAXIV

  • minaberry garay - (1366 [2000]) ORP.MAISMED , V. kap., 234. or.

    What: Zerga gabeko etxea
    Situation: Iholdi
    Origin: ORP.MAISMED

  • minaberrigaray - (1832) IP.KAT.Z , --
    (...)
    minaberrigaraico eyhera
    (...)

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • minaberrigarraya - (1970) IP.KAT.B , --

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • minaberrigarai - (1983) ORP.MMPB , --

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • minaberrigaraya - (1987) IGNF.25 , 1345 est

    What: Etxea
    Situation: IHOLDI
    Origin: IGNF.25

  • garaia - (1995) DRPLV , V, 198. or.
    (...)
    Berdintsu gertatzen da etxe-izenetan toponymo berak hurrengo argigarriren bat daramanean -gorago etxe-izen ez direnetan ere ikusi dugu-: Goitia / Beitia, Goikoa (Goikoetxea) / Bekoa, Goieaskoa (Goieaskoetxea) / Beaskoa (Beaskoetxea), Go(i)ena (Go(i)enetxea) / Barrena (Barrenetxea), Go(i)enengoa / Barrenengoa (Barrenengoetxea), Onaindia / Araindia, Aruzkoa / Onuzkoa, Garaia / Beherea, Ga(i)nekoa eta Goitikoa / Azpikoa (Azpitikoa) (Azpikoetxea), Garaikoa (Garaikoetxea) / Beherekoa, Aurrekoa (Aurrekoetxea) /Ostekoa (Osteikoa, Ostaikoa, Ostenkoa, Ostaikoetxea) [142. oin oharra: Eta baita Osteingoechea ere, Fog. 1704, Gatikan] eta Atzekoa (Atzekoetxea), Emetikoa (Emendikoa) / Andikoa (Andikoetxea), Zaharr(a) / Berri(a) (Barria), Erdikoa, Aurtena (Aurtenetxea), Aurtenekoa, Aurtenengoa, Auzokoa (Auzokoetxea), Urrutia (Urrutikoetxea, Urritikoetxea), Bengoa (Bengoetxea / Beingoetxea) (Beingoa), Goia, Ga(i)na, Bein, Beina (Beiña) [143. oin oharra: Bada Beinacoa baserria Ipazterren, Fog. 1796, aurretik finkaturiko Beina formari artikulurik kendu gabe sorturikoa, agian pertsona bati hala deitzen zitzaiolako, gaztelaniaz '(la) casa de Beina' litzateke formazio derivatuaren itzulpen jatorrizkoa], Azpia, Bitarte, Aurre, Aldea, Aldekoa, Basterra (Basterretxea), Zearra, Etxenagusia, Urrengoa, Errota, Etxaun, Soloa, Zelaia, Buru, Arte, Ondo, Uriarte, Arteetxe, Saletxe, Abeletxe, Jauregi, Torre(a) (Torretxea), Etxabarria, Etxatxua, Ormaetxea, Nagusia (Etxenagusia), Andia (Etxeandia) / Txiki(a), Txikerra, eta baita -txu edo -txo berrekailu diminutivoa ere bestea baino tipiagoa dela adierazteko, eta horren ondorik Txikerrena, eta abar. Badira Urazurrutia eta Urazandi ere, bigarrenak kasuren baten Urazemendi ere izan dezakeela, uren nongo aldetik begiratzen den [144. oin oharra: Hori gertatzen da Deban, uraz bestaldean dagoen etxeari Urazandi deitu izan baitzaio, baina Mutrikuarrek Urazemendi. Hala erran zidan Gerardo Elortza irakasle eta ene adiskide on denak]. Batzutan dokumentazioan ikusten da Goitia bat Goikoa bihurtu dela, eta Beitia berriz Bekoa. Dokumentazioa mapetan jarririk agian zerbait argituko litzateke khronologiari dagokion arazoa. Horretarako gai asko bildu beharko litzateke aurretik
    (...)

    What: Oikonimo-osagaia
    Situation: --
    Origin: DRPLV

  • berri(a) - (1995) DRPLV , V, 198. or.
    (...)
    Berdintsu gertatzen da etxe-izenetan toponymo berak hurrengo argigarriren bat daramanean -gorago etxe-izen ez direnetan ere ikusi dugu-: Goitia / Beitia, Goikoa (Goikoetxea) / Bekoa, Goieaskoa (Goieaskoetxea) / Beaskoa (Beaskoetxea), Go(i)ena (Go(i)enetxea) / Barrena (Barrenetxea), Go(i)enengoa / Barrenengoa (Barrenengoetxea), Onaindia / Araindia, Aruzkoa / Onuzkoa, Garaia / Beherea, Ga(i)nekoa eta Goitikoa / Azpikoa (Azpitikoa) (Azpikoetxea), Garaikoa (Garaikoetxea) / Beherekoa, Aurrekoa (Aurrekoetxea) /Ostekoa (Osteikoa, Ostaikoa, Ostenkoa, Ostaikoetxea) [142. oin oharra: Eta baita Osteingoechea ere, Fog. 1704, Gatikan] eta Atzekoa (Atzekoetxea), Emetikoa (Emendikoa) / Andikoa (Andikoetxea), Zaharr(a) / Berri(a) (Barria), Erdikoa, Aurtena (Aurtenetxea), Aurtenekoa, Aurtenengoa, Auzokoa (Auzokoetxea), Urrutia (Urrutikoetxea, Urritikoetxea), Bengoa (Bengoetxea / Beingoetxea) (Beingoa), Goia, Ga(i)na, Bein, Beina (Beiña) [143. oin oharra: Bada Beinacoa baserria Ipazterren, Fog. 1796, aurretik finkaturiko Beina formari artikulurik kendu gabe sorturikoa, agian pertsona bati hala deitzen zitzaiolako, gaztelaniaz '(la) casa de Beina' litzateke formazio derivatuaren itzulpen jatorrizkoa], Azpia, Bitarte, Aurre, Aldea, Aldekoa, Basterra (Basterretxea), Zearra, Etxenagusia, Urrengoa, Errota, Etxaun, Soloa, Zelaia, Buru, Arte, Ondo, Uriarte, Arteetxe, Saletxe, Abeletxe, Jauregi, Torre(a) (Torretxea), Etxabarria, Etxatxua, Ormaetxea, Nagusia (Etxenagusia), Andia (Etxeandia) / Txiki(a), Txikerra, eta baita -txu edo -txo berrekailu diminutivoa ere bestea baino tipiagoa dela adierazteko, eta horren ondorik Txikerrena, eta abar. Badira Urazurrutia eta Urazandi ere, bigarrenak kasuren baten Urazemendi ere izan dezakeela, uren nongo aldetik begiratzen den [144. oin oharra: Hori gertatzen da Deban, uraz bestaldean dagoen etxeari Urazandi deitu izan baitzaio, baina Mutrikuarrek Urazemendi. Hala erran zidan Gerardo Elortza irakasle eta ene adiskide on denak]. Batzutan dokumentazioan ikusten da Goitia bat Goikoa bihurtu dela, eta Beitia berriz Bekoa. Dokumentazioa mapetan jarririk agian zerbait argituko litzateke khronologiari dagokion arazoa. Horretarako gai asko bildu beharko litzateke aurretik
    (...)

    What: Oikonimo-osagaia
    Situation: --
    Origin: DRPLV

  • minaberrigarai - (2000) ORP.MAISMED , V. kap., 234. or.

    What: Zerga gabeko etxea
    Situation: Iholdi
    Origin: ORP.MAISMED

  • minaberrygaray - (2000 [1366]) ORP.MAISMED , IV. kap., 191. or.
    (...)
    L’adjonction d’un troisième terme qualifiant (qui peut sémantiquement contredire en apparence le précédent, ou faire pléonasme avec lui) se fait aussi bien avec un composé à double substantif qu’avec un composé comportant déjà un qualifiant: dans le premier cas, en prenant quelques exemples dans chaque province, à Sare 1505 harismendiberry, haristeguibehere/ haristeguigaray, à Hasparren 1349 burgussaingarai, à Armendarits 1412 mendirigaray, à Gahardu d’Ossès 1366 gortayri iuson, à Cihe d’Uhart-Cize 1366 lohiolle lo vieyl et lohiolle lo nau, à Laccarry elisiry behety et elisiry goyty, à Garraïbye guastereguie juson et suson, à Chéraute ossiniry mayor etc. Dans le second cas de même: Sare 1505 etcheverrigaray “maison neuve haute”, Urrugne 1598 suhigaraychipi “haut de la chênaie (ou “chênaie haute”) petit(e)”, Iholdy 1366 minaberrygaray “vigne (ou mine?) neuve haute”, Ossès 1366 irigoyenbehere “domaine haut en bas”, Aïncille 1366 minaçar yuson et garay “vigne vieille basse” et “haute”, Alciette 1366 yrigaray iuso “domaine haut en bas”, Cibits 1350 gaynchuri iuson “hauteur blanche en bas”, Ossas (Censier) echeverrichipia et echeverrye lo mayor “la maison neuve petite” et “grande”, Lichans goyhenechegoity “maison (la plus) haute en haut” (c’est l’inverse sémantique de goyhecheabehere cité plus haut), à Altçay, Abense-de-Haut, Lichans, Montory iriartegoity “domaine intermédiaire haut”, à Ordiarp iriguaray aguerre “domaine haut en vue” etc.
    (...)

    What: Etxea
    Situation: Iholdi
    Origin: ORP.MAISMED

  • minaberry garay - (2000 [1366]) ORP.MAISMED , III. kap., 121. or.
    (...)
    le romanisme mina, avec palatalisation miña en domaine souletin mais peut-être plus étendue, a dû le supplanter assez tôt à partir de la langue officielle, et a surtout eu une grande fortune en Soule, la vigne étant sans doute aussi perçue comme une culture de prestige et valorisante pour les lieux qu’elle nomme: miña, que le texte gascon du Censier écrit en général avec élimination de la nasale mia- mais que les domonymes actuels ont presque toujours conservé avec la nasale palatalisée, s’emploie avec les compléments habituels miagorene à Alçay, mignagaray à Licq et miaguaray (actuellement “Minagaray”) à Alçay, Mendy, Gotein, Erbis de Musculdy, miartea à Erbis, miabea à Garindein, miaquia à Ossas, miasabau à Alçabehety, Camou, le doute étant permis pour l’analyse de meotz à Undurein; en Basse-Navarre le même mot s’emploie ordinairement sans palatalisation, et peut se confondre alors avec mina au sens de “mine” habituel dans cette zone dialectale (lieux-dits “Minazilo” etc. pour les anciennes extractions de minerai), mais il s’agit plus vraisemblablement de “vigne” dans tous les noms suivants: à Orègue 1350 mina (idem actuellement et “Minaburia”), 1412 minart, à Beyrie 1119 forme curieusement relatinisée en minus > 1412 minha avec graphie gasconne de nasale palatalisée, à Succos 1350 minasoro (actuellement sans nasalisation peut-être dans “Amiasorhoa”), à Oneis 1551 minaberriet de minaberrieta “lieu de nouvelle vigne”, à Iholdy 1366 minaberry garay, en Cize à Aïncille pour deux maisons nobles 1366 minaçar yuson, minaçar garay “vieille vigne du bas, du haut”, à Mendive 1350 minhondoa, en Baïgorry à Soroeta d’Irouléguy 1350 miondo > 1412 minhondo, Anhaux 1350 mihondo > 1412 minhondo (le nom basque moderne de la vigne issu de ces formes romanes mahasti n’apparaît que tardivement en toponymie: 1551 mahastoy à Amendeuix en Mixe, le labourdin miaztoy relevé au XVIIe siècle à Mendionde étant, malgré les dates de la documentation, le maillon intermédiaire) [31 Pour une étude plus complète de la toponymie de la vigne et l’évolution du lexique basque correspondant, cf. J.-B. Orpustan “La toponymie médiévale basque de la vigne en Basse-Navarre et pays environnants", Bulletin du Musée Basque n°169, 2007 p. 35-62]; en Labourd à Hasparren 1249 lavin actuellement “Labia” pourrait être un avatar du même mot roman ayant conservé l’article plutôt qu’un dérivé peu explicable dans sa forme de labe “four, brûlis” (voir plus loin)
    (...)

    What: Etxea
    Situation: Iholdi
    Origin: ORP.MAISMED

  • minaberrigaraya - (2004) IGNF.TDAT , 1345

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • minaberrigaraia (-a) - (2005) IP.TOP.IKER , LLAP

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • minaberrigaraia (-a) - (2006) IP.TOP.IKER , BBAP

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • minaberrigaraia (-a) - (2008) IP.TOP.IKER , 8576
    (...)
    64271 udal-kodea IGNFren arabera. IGNF Generikoa: ECAR: Hameau, gpe d'habit°, habit° isolée, maison forest. IGNF UTM X: 31352; UTM Y: 11382
    (...)

    What:
    Situation:
    Origin: IP.TOP.IKER

  • Minaberrigaraya ()
  • Minaberrigaraya ()
UTM:
ETRS89 30T X.646611 Y.4792265
Coordinates:
Lon.1º11'31"W - Lat.43º16'12"N

cartography:

1345 [RAND.25]; 1345 est [IGNF.25]

Headquarters

  • B
  • BISCAY
  • Plaza Barria, 15.
    48005 BILBO
  • +34 944 15 81 55
  • info@euskaltzaindia.eus

Research Center

  • V
  • LUIS VILLASANTE
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6.
    20018 SAN SEBASTIAN
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus

Local offices

  • A
  • ÁLAVA
  • Gaztelako atea, 54
    01007 VITORIA/GASTEIZ
  • +34 945 23 36 48
  • gasteizordez@euskaltzaindia.eus
  • G
  • GIPUZKOA
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6
    20018 SAN SEBASTIAN
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus
  • N
  • NAVARRE
  • Oliveto Kondea, 2, 2. solairua
    31002 IRUÑEA/PAMPLONA
  • +34 948 22 34 71
  • nafarroaordez@euskaltzaindia.eus

Association

  • N
  • Northern Basque Country
  • Gaztelu Berria. 15, Paul Bert plaza.
    64100 BAIONA
  • +33 (0)559 25 64 26
  • +33 (0)559 59 45 59
  • baionaordez@euskaltzaindia.eus
  • Euskaltzaindia - Real Academia de la Lengua Vasca - Académie de la Langue Basque
  • Plaza Barria, 15. 48005 BILBO
  • +34 944 158 155
  • info@euskaltzaindia.eus
z-library z-lib project
© 2015 Your Company. All Rights Reserved. Designed By JoomShaper