insaurzabala -
(1619 [1990])
BARR.OTA, II. lib., 106. or.
(...)
intxaurzabala, intxaurzabal, intxizabala, intxorzabala, intxuzabala edo insaurzabala.- Amurrio. "Y mas dixo que rreserbaba y rreserbo una heredad de pan llevar en la haria de Insaurzabala" (Año 1619; Contrato matrimonial)
(...)
(...)
Las oclusivas sonoras, empleando este término en el sentido limitado que más abajo se indica, se conservan por lo general, tanto en posición inicial como en interior de palabra: // Γέβαλα (Ptol.), actual Guevara, Guebara (Ál.). // Heredia (Ál.), doc. Deredia, Heredia < herediu, pl. heredia. Cf. también Δηούα (Ptol.), actual Deva, río y población en Guip. // Como es sabido, lo que llamamos oclusivas sonoras se realizan como oclusivas o espirantes, según la posición, con una distribución muy parecida a la del español de hoy. La pronunciación fricativa de la b está claramente descrita por Oihenart a mediados del siglo XVII. // No hay indicios que apoyen la presunción de que el vasco medieval distinguiera entre -b- oclusiva y -u- (-v-) fricativa como el cast. de aquella época. En los documentos se emplean casi indistintamente las dos letras (Zabal- y Zaval-, Ibar- e Ivar-, -barri y -varri, etc.), lo que parece probar que no había más que un fonema y que la realización corriente de este en posición intervocálica era una fricativa
(...)
Que: Toponimoen osagaia Où: Euskal Herria Origine:
M.IFOV
(i)txozabala -
(1988-1990)
BARR.OTA, II. lib., planoa
insaurzabala -
(1990)
BARR.OTA, II. lib., 106. or.
(...)
intxaurzabala, intxaurzabal, intxizabala, intxorzabala, intxuzabala edo insaurzabala.- Amurrio. "Y mas dixo que rreserbaba y rreserbo una heredad de pan llevar en la haria de Insaurzabala" (Año 1619; Contrato matrimonial)
(...)
(...)
txozabala edo intxaurzabal.- Amurrio. Al O. de Ugartxu y Paletera.- Al S. del camino de Saratxo a Zaraobe y Arriaga, con mojonera divisoria en Etxegoien, a 2 mts. de la unión de este camino con otro de servidumbre.- Al N. se ve la "mesa" de Zaraobe.- Mojón nº 16 del apeo de 5.8.1927
(...)
intxaurzabala -
(1990)
BARR.OTA, II. lib., 107. or.
(...)
intxaurzabala, intxaurzabal, intxizabala, intxorzabala, intxozabala, intxuzabala, insaurzabala, itxozabala edo itxuzabala.- Amurrio. Aría (1799): cabecera, camino de Balmaseda a Orduña (1802).- Situada el NO. de la carretera de Amurrio a Etxegoien, subiendo hacia Arregoiko y Arriaga.- Heredad: E. y O. camino servidumbre de Amurrio a Etxegoien
(...)
(...)
intxaurzabala,intxaurzabal,intxizabala,intxorzabala,intxozabala, intxuzabala edo insaurzabala.- Amurrio. Heredad: No. arroyo de Arriaga o fuente de Arriaga
(...)
(...)
intxaurzabala,intxaurzabal,intxizabala,intxorzabala,intxozabala, intxuzabala, insaurzabala, itxozabala edo itxuzabala.- Amurrio. Aría, al S. de Aresketa.- Barrera de Intxozabala.- Camino que se dirige a Arriaga.- Heredad: O. camino para Orduña.- Heredad: N. cauce molino, O. camino, E. camino, S. terreno de Larrinbe
(...)
(...)
Auzoa / Barrio: ED50 30T X.498750, Y.4766375, alt. 285 m. // Arriagatik Etxegoienera doan errepidearen eskuinean dauden hiru etxeek osatzen dute auzoa, zehazki, Los Yerros izeneko eraikinak atzean utzita, bidearen ondoan lerroz-lerro daudenak, Amurriora doan bidegurutzea baino lehen. // Ahozko hizkeran Txozabála esaten zaio eta herriko kartografian ere aurkitzen dugu forma hau, jatorrizko era nahiko itxuragabetuta ematen duena. Mendebaldeko euskalkietan ohikoa da au > o diptongoaren sinpletzea. Gauzak hala gertatu badira, toponimoa intxaur (Juglans regia) izenaren eratorria izango litzateke, zabala adjektiboa ere eramango lukeena. Duela gutxi, Arriagako bidegurutzetik Etxegoienera doan errepide honi izena aldatu eta Paseo de Babio eztabaidatua ezarri diote, tradiziorik eta erabilerarik gabea eta, seguru asko, posta zerbitzuaren beharrek eraginda
(...)
Titre: EAEko toponimia datu basea, Aldundietako 1:5000 eskalako mapetan errotulatzeko
Note:
Élaborateur:
Collection:
Revue:
Maison d'édition: Hizkuntza Politikarako Sailburuordetza, Eusko Jaurlaritza
Lieu: Gasteiz
Date: 1986-2003
Référence:
Notes: Deikerren aritutako ikertzaile taldeak banan-banan eginiko arautze proposamenak ere jasotzen dira. Honako epeetan burutu da lana: Bizkaia, 1985-1989; Araba eta Gipuzkoa, 1991-1994; Bizkaia (2), 2001-2003; Araba (2), 2005-2006; Gipuzkoa (2), 2007-2008.
Type: datu baseak
Origine: guztizkoa
Domaine: dokumentazioa
MADIN.LAM - El libro de Amurrio, heráldica e historia de Amurrio
Abréviation: MADIN.LAM
Auteur: MADINABEITIA ORTIZ DE ZARATE, José
Titre: El libro de Amurrio, heráldica e historia de Amurrio
Note:
Élaborateur:
Collection:
Revue:
Maison d'édition: Imprenta de Emeterio Verdes Achirica
Lieu: Bilbo
Date: 1933 [1979]
Référence:
Notes: 2006an Deikerrek liburuan ageri diren Arabako leku izen guztien erauzketa sistematikoa egin zuen.
Type: bibliografia
Origine: guztizkoa
Domaine: dokumentazioa
M.IFOV - Introducción fonética a la onomástica vasca
Abréviation: M.IFOV
Auteur: MITXELENA ELIZALT, Koldo
Titre: Introducción fonética a la onomástica vasca
Note:
Élaborateur:
Collection:
Revue: 1905
Maison d'édition:
Lieu:
Date: 1956
Référence: XXIV (1956), 167-186 eta 331-362
Notes:
Type: artikuluak
Origine: guztizkoa
Domaine: hizkuntza azterketa
FK - 1:5000 eskalako oinarrizko kartografia
Abréviation: FK
Auteur: Araba, Bizkaia eta Gipuzkoako Foru Aldundiak
Titre: 1:5000 eskalako oinarrizko kartografia
Note:
Élaborateur:
Collection:
Revue:
Maison d'édition: Araba, Bizkaia eta Gipuzkoako Foru Aldundia
Lieu: Gasteiz, Bilbo, Donostia
Date:
Référence:
Notes: HPS-Deiker toponimia lanetan erabilitako oinarrizko kartografia izan zen, helburua mapa-orri horietako toponimia errotulatzea baitzen. Orrien zenbakidura, MTN 1:50000 eskalako orri bakoitzaren erreferentzia ematen da eta, gidoiaz bereizirik, orri horretan egindako 64 zatietarik dagokionarena.
Type: kartografia
Origine: guztizkoa
Domaine: dokumentazioa
HM.AMRR - Amurrioko mapa toponimikoa
Abréviation: HM.AMRR
Auteur: BARRENENGOA ARBERAS, Federico & VELILLA CÓRDOBA, Salvador
Titre: Amurrioko mapa toponimikoa
Note: 1:20000 eskala
Élaborateur:
Collection:
Revue:
Maison d'édition: Amurrioko Udala & Eusko Jaurlaritza
Lieu: Gasteiz
Date: 2000 (d.g.)
Référence:
Notes: F. Barrenengoa, S. Velilla, Arabako Foru Aldundia eta Amurrioko Udala izan dira toponimoen iturria.
Type: kartografia
Origine: guztizkoa
Domaine: dokumentazioa
IZ.03 - Aiarako toponimia nagusia / Toponimia mayor de Ayala
Abréviation: IZ.03
Auteur: GALÉ GARCÍA, Patxi & GORROTXATEGI NIETO, Mikel & MUGURUTZA MONTALBÁN, Felix
Titre: Aiarako toponimia nagusia / Toponimia mayor de Ayala
Note:
Élaborateur:
Collection: Izenak bilduma 03
Revue:
Maison d'édition: Euskaltzaindia
Lieu: Bilbo
Date: 2013
Référence:
Notes:
Type: bibliografia
Origine: guztizkoa
Domaine: dokumentazioa
Mentions légales
Le présent corpus onomastique comprend des contenus d’œuvres de tiers, choisis pour leur prestige et leur compétence en la matière. Euskaltzaindia a requis les autorisations et permis correspondants et les droits de propriété intellectuelle nécessaires ont été obtenus, sauf erreur ou omission. Quiconque noterait tout contenu pouvant transgresser les droits d’un tiers est prié d’en informer immédiatement Euskaltzaindia, en écrivant à l’adresse suivante (info@euskaltzaindia.eus), afin que l’Académie puisse aussitôt prendre les mesures nécessaires.
Siège social
B
BISCAYE
Plaza Barria, 15. 48005 BILBAO
+34 944 15 81 55
info@euskaltzaindia.eus
Centre de recherche
V
LUIS VILLASANTE
Tolare baserria. Almortza bidea, 6. 20018 SAINT SÉBASTIEN
+34 943 42 80 50
donostiaordez@euskaltzaindia.eus
Represéntations
A
ALABA
Gaztelako atea, 54 01007 VITORIA-GASTEIZ
+34 945 23 36 48
gasteizordez@euskaltzaindia.eus
G
GUIPUSKOA
Tolare baserria. Almortza bidea, 6 20018 SAINT SÉBASTIEN