OEH - Bilaketa

371 emaitza pago bilaketarentzat

Sarrera buruan (39)


Sarrera osoan (332)

Euskaltzaindia. OEH. Orotariko Euskal Hiztegia
goiburua
1 isuri.
tradizioa
Tr. Documentado en la literatura ya en la elegía de Juan de Amendux (1564), con el significado de 'dispersarse'. Es de uso casi general, aunque más frecuente al Norte, y bastante menos usual en los textos vizcaínos, donde antes de mediados del s. XIX sólo se encuentra en Astarloa y Zavala; en Moguel (PAb 171) aparece en boca de un bajo-navarro.
La var. ixuri, aunque se encuentra ya desde el s. XVI, es sobre todo desde mediados del XIX cuando aumenta su frecuencia a costa de isuri; ésta es poco usada en el s. XX, y casi exclusivamente por autores meridionales. Hay además usuri en Hualde y Mendigacha (139), ixurtu en Agirre (AL 87), y algún ej. de izuri en Larreguy (332), Duhalde (239), Belaustegigoitia (Andoni 7), T. Agirre (Uzt 258), Mirande (Pr 118) e Ibiñagabeitia (Virgil 103), en todos ellos junto con los más frecuentes isuri o ixuri . En DFrec hay 17 ejs., meridionales, de isuri y 36 (6 septentrionales) de ixuri .
Onom.: Yssuri behere. (1366) Arzam 289. Martino de Ychurieta. (1359) Ib. 289.
sense-1
I. (Vb.).
azpiadiera-1.1
1. (V, G, AN, L, BN, S; SP, Urt I 229, VP 31r, Lar, , H), ixuri (AN-mer, L-sar-arcang, BN, Sal, S; Ht VocGr , VocS 144, Añ, Arch VocGr , VocBN , Gèze, Dv, H, VocB ), ixurtu, izuri, itxuri (Ht VocGr 436, Lecl), usuri (R-uzt), uxuri (H) Ref.: Bon-Ond 159; A (isuri, usuri); Lrq (ixur); ZMoso 67; EAEL 260; Gte Erd 50, 181, 230 .
Verter(se), derramar(se); (fig.) derramar, infundir; dejar caer (palabras, etc.). "Ciencia infusa, Jakiunde zerutik isuria " Lar. "Orinar, ura ixuri " . v. esuro.
Apezak Ardoa Ixurizuena. (Nombre de un término de Guirguillano, 1567). LexHNav I 29. Mahatsarno berriak lehertzen ditu zahagiak eta mahatsarnoa isurten da. Lç Mc 2, 22. Apezak Ardoa Ixurizuena. (Nombre de un término de Guirguillano, 1567). LexHNav I 29. Odolik ixuri bage. Ber Trat 9v. Zazpi uhobiz da itsasora isurtzen [Nilo] . EZ Man I 36. Zeren ezta [...] edaririk ura bezain garbiki eta osoki hutsten, isurtzen eta xutkatzen denik. Ax 532 (V 342). Bihotzetara isuri zian alageranzia. Bp II 101. Negar malkoak ixurtean. OA 142. Sortzen naspillak, isurtzen egiezak. Lar Fueros 225. Isuri zuen Saulen gainerat olio guti bat. Lg I 265. Nere aserrea zure gañean ixurtzeko. AA III 462. Ixurtzen zan odola. Zav Fab, RIEV 1907, 93. Jakinduri asko ixurtzen dubana [...] dala [Revista] . CartAnd 375. Ixurten zaio gaña hur herakia. Ip Dial 116 (It botatzen, Ur botaten). Paparorat ixuri zuen berun urthua. Hb Egia 76. Odol inozente usuri den guziua. Hual Mt 23, 35 (Samper, Echn ixuri). Non emazte batek usurtan baitu balsamu Aren gainian. Ib. 26, tít. (cf. ib. 9, 17 uxurtan, en la ed. de BOEr 41 usur- ). Bi begiak ixuri zuten negarra. Zab Gabon 82. Ura isuri bear dala bateatuten danaren buru gañera. Itz Azald 130. Iguzkiak egunaz ixuri su izigarriaren eztitzera. JE Bur 37. Zakiak lehertu eta irin guzia ixuri zukan. Zub 75. Titare añako malkoak ixuriko nizkikek. Anab Usauri 45. Goien-pirene eta Goien-garonatik beruntz mardul isuri zan [lantze au] . JMB ELG 64. Esku xuriok dixurte nunai / garbitasuna. S. Berasaluze ( in Onaind MEOE 762 ). Gorputz oni gogo utsezko arima bat isuritzeko. Vill Jaink 60. Argi ainitzen arimetarat ixurtzeko. Ardoy SFran 322. Maitasun dana ixuri dezu / zeu jaio ziñan lurrera. Olea 39. Zeharka bezala isuriko dut [...] ez dela gizajende osoaren deitura eta estalkia baizik. MEIG VIII 61.
v. tbn. (Para textos vizcaínos): Astar II VI. Ur MarIl 114. BBatzarN 173. AB AmaE 24. Ag Kr 103. KIkV 87. Erkiag Arran 5. Ixuri: Ag AL 103. Belaus Andoni 6. GMant Goi 58. Laux AB 31. Eguzk GizAuz 17. BEnb NereA 240. Gand Elorri 125. Onaind STeresa 127. Ixurtu: Ayesta 38.
azpiadiera-1.1.1
Perder líquido. " Begirauzu, untzi horrek ixurtzen du " H.
azpiadiera-1.1.2
(Ht VocGr 438, Lecl).
Dispersar(se).
Haideak eta adiskideak, urte gutiz atzendurik, / ikustetut isuririk, arresi guzia deseginik. Amendux 7. Eta kanbiadorén monedá isur zezan, eta mahainak itzul zitzan. "[Il] répandit" . Io 3, 15 (TB barraiatu, Ol e IBk sakabanatu, IBe barreiatu). Alde orotara da isuri [izurritea] . Gy 77.
azpiadiera-1.2
2. (L, BN), ixurtu (AN-larr) Ref.: A; Asp Gehi (ixurtu) .
Inclinarse, tender a. " Gutako bat, zer ikusi hura ikasi ixurtzen da " Asp Gehi.
Isurtzenegi bada kanpoko konsolazionetara. SP Imit IV 12, 4 (Mst sobera lehiareki). Biak ordutik haurretarat ixurtzen baitira, elgarrentzat epeltzen direlarik. JE Bur 98. Zalduby ixur zadien, izkiriatzen zuen aldi bakotx, erlisioneko gauzetarat. Ib. 159.
azpiadiera-1.3
3. " Ixuri (L-ain), caerse la fruta de puro madura" A.
azpiadiera-1.4
4. " Isuri (S, R), despojar de frutos un árbol" A.
sense-2
II . (Part. en función de adj.).
azpiadiera-2.1
1. (SP, Dv).
"Enclin, incliné. Zuretzat duen amodio ixuria, l'amour d'inclination qu'il a pour vous" Dv.
Borondate onera, ohorera eta prestutasunera erori bat, isuri bat eta eman bat. Ax 9 (V 4). Zeren hain zaren kanpoko gauzetara isuria. SP Imit IV 7, 2 (Ch errexa). Jendaki guztiak zein isuriak eta emanak diren beren sort-herriko hizkuntzarentzat. ES 170. Zuretzat duen amodio isuriari. He Gudu 96. Gogoeta guziak gaizkira ixuriak. Dv Gen 6, 5 (Ur makurtuak). Bertzen erranerat zoin ixuria. Laph 249. Anhitzez ixuriagoak baitire gure etsaien alderat. HU Eskual 17-1-1908, 1. Emazteak urerat ixuriak dira. JE Bur 35.
azpiadiera-2.1.1
Gure lagunen alderat hain bihotz-isuriak garen denboran.Dh 237.
azpiadiera-2.2
2. "(G-to-bet), decaer, demacrar. Arpegi isuria, cara demacrada" A.
Nerau ere maiz ibili izan naiz eri isuri maskal artean. A Ardi 96. Lengusu [...] isuri onen bizia, alaituz, luzatzera. Ib. 98.
azpiadiera-2.2.1
(Cara)deformada (?). Harriet (que cita los dos ejs. de Etcheberri de Ziburu) lo da como participio de ixurtzea "arrugarse".
Begiak suz dituela, isuria bisaia. EZ Man I 75. Bekhokia izanen du koleraz isuria. Ib. 84.
azpiadiera-2.3
3. (Virtud)infusa.
Han izaiten duzu garazia berze berthute isuriekin. Hm 202. Berthute ixuriak, hainitz grazia aktual. Jaur 399.
azpiadiera-2.4
4. Fluido, inconstante.
Gauzak berak bezain aldakor, eskurakoi ta ixuriak egin nai zituzten gizasemeak. Zait Plat 125.
sense-3
III. (Sust.).
azpiadiera-3.1
1. (H), ixuri (G-azp), usurtu, uxurtu. Efusión, emanación, flujo, lo que se vierte (sentidos prop. y fig.); vertido, acción de verter. "Isurtzearen emaitza; isuritako gaia" ZestErret . v. isurtze; cf. UR-ISURI.
Zeruetako isuria. EZ Man II 197. Belhauriko gagozkitzu isuria begian. Ib. 16. Ezagutuko duzue haren [idiaren] isurietan. Mong 588. Haur bere odol isuriez segürtatü derikielakotz. Bp II 116. Berthutearen isuriak eta arraioak naharoki hedatzen tutzuenak. ES 124. Zuñtarik huntarzünak oro, ixuri bat bezala, jiten beitira. Mst III 5, 4. Nigarrezko isuria. Gy 91. Libratan du emazte bat odol flujo edo odol usurtiua batarik. Hual Mt 9, tít. (sic, con det. más bat ). Amabi urte padezitan ziola odol uxurtiua bat. Ib. 9,20 (Lç odol iariatze). Iainkoak bere ixuri bereizi batez ematen duna. Or QA 167. Jakituria, berriz, beren izpirituaren ixuri bat. Vill Jaink 132. Odol-isuri gorriak. Erkiag BatB 51. Iturrien kantak, ixuri gozoan datokzit nuiñetara. NEtx LBB 194. Amaika izerdi-ixuri ta kataska egiña zeok gorputz xar au geroztik. Ataño TxanKan 115. Bere gisako bihotz-isuri xamurra. MIH 149.
v. tbn. Ixuri: Ldi UO 19. EA OlBe 108. Anab Poli 96.
azpiadiera-3.1.1
ixuri (G-to, AN-larr).
" Ixurie dauka, tiene escape (el recipiente)" Iz To. "Fuga, pérdida. Ontzi onek ixuria ba-du " Asp Leiz.
azpiadiera-3.1.2
" Errape, mahats ixuri gutikoa, pis, raisin qui donne peu" H.
azpiadiera-3.2
2. (G-to, L-ain, S; VP 31r), ixuri (G-goi-to, Ae, BN-mix; Dv, H) Ref.: A; A Apend (ixuri); Premorena 4; AEF 1955, 78; Iz To (ixurie).
Vertiente; pendiente. "Vertiente" VP 31r. " Urari ixuria eman behar zaio " Dv. " Ixurie eman, dar inclinación (al tejado)" Iz To.
Beste mendi bat, bere aldats ta ixuriak eguerdi alderontz eta ifarraldera dituela. Izt C 70. Bi ixuritan dire etxe zaharrenak. Hb Esk 188. Urak non-ere baitu ixuria, eta han egiten da erreka bat. Dv Lab 112. Ixuria duten lurretan. Ib. 101. Ur-xortari bere ixuria ez emanik. Arb Igand 47. Isuribiko estalgarria. JMB ELG 69. Eta ebie ez sartzeko ixurie aundie ematen zitzaion. (G-goi; se ref. a las chozas). AEF 1955, 80. Losakin estaliak daude etxeak danak eta ixuri aundia dute. Uzt Sas 349.
azpiadiera-3.3
3. + ixuri (Dv, H). Inclinación, tendencia, afición. "Inclination, penchant [...]. Ongirako ixuria " Dv.
Lilietarat dute bere ixuria. Hb Esk 236. Badakizue emaztearen ixuria zakurarren alderat. JE Bur 110. Norbaitenganako zaletasun ta isuri bereziz. Erkiag Arran 64. Literaturara nuen isuria. MIH 358. (v. tbn. MEIG III 52 ixuria)
azpiadiera-3.4
4. "Conduit pour l'eau, ixuria " Foix. "Urak leku jakin batera bideratzeko erretenaren modukoa. Istilletik datorren ura bideratzeko ixuriya jarri ohi zan " ZestErret.
Hauzoa baliatu nahi bada bere lurrean egiten dioten ur-ixuriaz. Dv Lab 116.
azpisarrera-1
EZIN ISURIZKO (ezin ix- T-L). "Inversable" T-L.
azpisarrera-2
ISURIAN. Inclinándose.
Pago-gerritik kanpo aldera, lau esoli lotu ta ixurian, jarri ziteken [...] zira lodi zabal aietako bat. Ataño TxanKan 139. Bere ille txuriaren gañetik, txapela, aurrera ixurian. Ib. 44.
azpisarrera-3
ISURI ERAGIN. Hacer verter.
Eleiza Ama Santari malko asko isuri eragin dioten jente errukarriak. Ag Serm 287.
azpisarrera-4
ISURI-TOKI. "Cloacarius, [...] hiriko isuritokikoa, [...] hiriko isurtokiari dagokana" Urt V 225.
azpisarrera-5
ISURTZEKE. Sin derramar, sin proferir.
Berari so gelditu zen itzik ixurtzeke. Etxde JJ 126.
azpisarrera-6
UR-ISURI. v. ur.
isuri
<< istorio 0 / 0 itzalgarri >>

Egoitza

  • B
  • BIZKAIA
  • Plaza Barria, 15.
    48005 BILBO
  • +34 944 15 81 55
  • info@euskaltzaindia.eus

Ikerketa Zentroa

  • V
  • LUIS VILLASANTE
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6.
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus

Ordezkaritzak

  • A
  • ARABA
  • Gaztelako atea, 54
    01007 GASTEIZ
  • +34 945 23 36 48
  • gasteizordez@euskaltzaindia.eus
  • G
  • GIPUZKOA
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus
  • N
  • NAFARROA
  • Oliveto Kondea, 2, 2. solairua
    31002 IRUÑEA
  • +34 948 22 34 71
  • nafarroaordez@euskaltzaindia.eus

Elkartea

  • I
  • IPAR EUSKAL HERRIA
  • Gaztelu Berria. 15, Paul Bert plaza.
    64100 BAIONA
  • +33 (0)559 25 64 26
  • +33 (0)559 59 45 59
  • baionaordez@euskaltzaindia.eus

Azkue Biblioteka eta argitalpenak

Maximiza tus ganancias en criptomonedas confiando en Bitplex 360, una plataforma diseñada para el éxito.
  • Euskaltzaindia - Real Academia de la Lengua Vasca - Académie de la Langue Basque
  • Plaza Barria, 15. 48005 BILBO
  • +34 944 158 155
  • info@euskaltzaindia.eus
z-library z-lib project
Casino siteleri arasında yerinizi alın, kazançlı çıkmanın keyfini sürün! Heyecanı kaçırmayın.
© 2015 Your Company. All Rights Reserved. Designed By JoomShaper