OEH - Bilaketa

284 emaitza gaberik bilaketarentzat

Sarrera buruan (20)


Sarrera osoan (264)

Euskaltzaindia. OEH. Orotariko Euskal Hiztegia
goiburua
jaugin.
sense-1
1. (BN, Sal, S, R; SP, VocBN , Dv (s.v. jauki, zauri , zaite , zaurte), H (s.v. iauki)), jaurin (BN, S) Ref.: A (aigu, haugi, biaigu, enaugi , nagi , txaudi, txauri, txaurite, tziauri, xauri, zauri, zihauri, zaurte, zauzte); Lh (aigü, biauri, biaigu, txauddi, tziauri, tziauste, xauri, zauri, zaurte, ziauri, jaurin); Lrq (aigü, biaigü, tz(i)auri, tziauste); Satr VocP (haugi); Gte Erd 110 .
Venir. " Iaugitea, venir" SP. " Biaugi, qu'il vienne" Ib. " Ziauri, diauri " Ib. " Haugi, v. imp. du verbe venir, à l'adresse d'une personne traitée familièrement, sans distinction de sexe; haugi bihar, viens demain" VocBN . " Zauri, v. venez, syn. du mot zato " Ib. " Zaurte, v. venez" Ib. " Zaite (BN-bard), venez (pluriel)" Dv. " Haugi: 2.ème personne sing. impér. de iaugitea (L, BN). Viens. Haugi laster: viens tôt, id. aigu (S), par corrup. Haugi haugi, antolatuko haut, attends, attends, je t'arrangerai" H. " Biauri, 3.ème pers. imp. sing. (S), qu'il vienne" Ib. " Enaugi kona (Sal), ven acá. En tratamiento respetuoso se usa el verbo txauri en vez del enaugi " A. " Nagi (R-uzt), ven" Ib. " Txauri kona (Sal), venga usted acá" Ib. " Txaurite (BN-baig), txaustie (Sal), vengan ustedes" Ib. " Xauri (BN-ciz), venga usted (tratamiento cariñoso)" Ib. " Txaudi (S), ven. (Voc. puer.). Dimin. de tziauri " Ib. " Zaurte (BN-ciz), venid" Ib. " Biaigu /biáigü/, qu'il vienne" Lrq. " Ai [...] imper. 2.ème p. sing., viens" Ib. " Haugi, ven! Se usa habitualmente entre amigos. Sirve también para llamar a los animales. Xauri se dice en el mismo sentido a los niños. Zahute es en plural. Zahute hunat!: venid aquí!" Satr VocP. " Jaugin, venir. Il reste de ce verbe: daugi, il vient, dans l'expression daugin igandean, dimanche prochain; et les impératifs suivants: haugi, viens; zauri, venez (sing.); zaurizte, venez (pl.). (On aura remarqué le changement de g en r: en langage familier zauri devient parfois xauri)" Lf Gram 550. " Haugi gure etxerat (BN-arb)" Gte Erd 110. Duvoisin traduce Dechepare 233 (iaugitiaz, que en su dicc. transcribe jaukitiaz) y 239 (iauginen) por 'sortir'. Azkue incluye en su dicc. la forma iauki 'venir', que dice tomarla de Pouvreau, y que parece ser una interpretación errónea de iaugitea. Tr. Documentado en autores bajo-navarros y suletinos desde Dechepare. Lo emplea tbn. Mendigacha. Entre los labortanos, se encuentran algunos ejs. en Goyhetche, Duvoisin y Zalduby (RIEV 1908, 411 haugi ), y algunos autores del s. XX. Las únicas formas no personales de este verbo (iaugin, iaugiten, iauginen ) se atestiguan en Dechepare y FPrBN . Dechepare emplea además la 3.a pers. sing. con suf. ines. (dauginian ) en 6 ocasiones y hay un ej. de zindiaurizan en Oihenart. Por lo demás no se documentan más que formas de relativo de la 3.a pers. sing. (daugin, daigun ) 'que viene, próximo' (v. infra ), y formas de imperativo (haugi, haugia, (h)aigu / ziauri, zauri, tziauri, tziausi, tzaui, xauri / ziaurizte, ziauste, tziauste, xauristeie / biaigu, biauri ).
Erioa iaugiten da guti uste denian. E 39. Dagoenian jende oro aitzinian bildurik / iauginen da rigoroski sainduieki zerutik. Ib. 63 (v. tbn. 233). Iuije iaunak manaturen, bera iaugin gaberik / gauza oro xahu dezan behin suiak lehenik. Ib. 61. Eta gero dauginian ene eriotzia / arimaren partitzeko oren izigarria. Ib. 79 (v. tbn. 35, 87, 97 erioa dauginian, 33 dauginian manuia ). Iuyatzera dauginian. Ib. 63. Egundano ezta izan [...] / bekhatore hain andirik [...] / bere bidian iaugin bada zuri gomendaturik / ukhen eztuien barkhamendu zure amorekatik. Ib. 103 (Duvoisin traduce: "s'il s'est mis en chemin"). Bana zureki nahi nikezi / elizan nehor zuhaur bezi / et'ikuslerik ageri elizan / lekutara zindiaurizan. 'Que vous vinssiez' . O Po 15. Hantik iauginen da bizien eta hilen iuiatzera. FPrBN 5. Hilak zuti zitezte, ziaurizte ene juiamendiaren enzutera. Tt Onsa 87. Biaigü bere praubeñu huneganat, eta alagera beza. Mst III 21, 4 (Ip biaigü, jin bekit; SP datorla, Ch, Leon bethor). Ziauri, ziauri, zeren zü gabe [...]. Ib. 21,4 (Ip tziauri, hel zakitzat; SP, Ch, Leon zato). Biauri nitara zure elhesta. Mst III 2, 1. Ziauste eneganat oro. Mst IV 1, 2. Aigü, aigü eneki / orai infernialat. Xarlem 1419. Xiauristeie buriko saldua. 'Venez, bande d'ânes' . Ib. 762. Aigu, lagunt nezak. Arch Fab 119. Haugia hi eta erradak: [...]. Gy 177 (v. tbn. Barb Sup 6 Gaxina, haugia!). Athor zorigaixtoko damnatua, haugi gure ifernuaren gozatzera. Dv LEd 215. Erraiten dakot [...] zauri hunat, eta yiten da. SalabBN Mt 8, 9 (Dv haugi, eta heldu da, Ip aigü eta jiten düzü; Hual xin adi, Samper xinzte). Berterretx, aigü borthala, ützüliren hiz berhala. ChantP 214. (tbn. en Or Eus 17 y Balad 80) Tziauste eneganat ni maite naizienak. Ip Hil 1. Haugi, sari bat ederra emanen daiat. Zerb Ipuinak 86. Zauri gure etxerat, bero da, esne xorta bat edanen duzu. Lf Murtuts 52. Haugi gure etxerat, gurekin afalduko hiz. JEtchep 49. Aitatxi, aitatxi! Ez gitzazula utz, ez zitela hil... xauri, xauri. Egan 1972, 60. Haugi, Erramun. Lagundu behar nuk. Etchebarne 60. Ala Jinkua! Haigü, haigü hunat! Ib. 72 (en boca de un suletino).
v. tbn. AR 213 (zauri). AstLas 21 (ziauri). Normandie 168 (aigu, ap. DRA). Xarlem 402 y UskLiB 107 (ziauri). Ip Mt 11, 28 (tziauste), Hil 226 y 236 (ziauste). CatS 78 (tziauri). Prop 1883, 153 (haugi). Abraham (Pról) I 3 (aigu, ap. DRA). Const 39 (haigü). Zub 43, Etcham 91 y Ox 136 (haugi). PierKat 55 (tziauste), 59 (aigu). Lrq Larraja RIEV 1931, 234 (tzáui). Iratz 105 y Mde Pr 83 (haugi). Mde Pr 126 (aigu). JEtchep 116 (zauri). Larz Iru 118 (haugi). Larre ArtzainE 106 (txauri), 323 (zauri).
azpiadiera-1.1
(Con ines.).
Konsola zite, ziauri ene ondoan. Tt Onsa 92.
sense-2
2. (BN-lab; H), jaugi (BN-baig), jaungin, jaukin (H). Inclinación, tendencia. "Le mot est usité, mais ordinairement sous la forme de iaugina au sens de: direction vers, attrait vers, impulsion [...] vers. Etxe hortarat du bere iaugin guzia, c'est vers cette maison-là qu'il porte toute son inclination, son habitude" H (s.v. iaukina). "(Lf), habitude, manie" Lh. "Le participe de ce verbe est resté comme nom; il signifie 'habitude d'aller'. Ex.: oilo horrek izigarriko jaugina du gure baratzerat, cette poule a la terrible manie de venir dans notre jardin. Peut-être le verbe jin n'est-il qu'une forme contractée de jaugin " Lf Gram 550.
Eskualdunek Hego-Amerikarat zuten jaungina. Herr 28-4-1960, 1. Zeren eta Donibane Garazirat dute jaugia (BN-baig).
azpisarrera-1
DAUGIN (BN; VocBN, H), DAIGUN (S, R), DAGUN (BN, Sal, S). Ref.: A (dagun, dagün, daigun, daigün); EI 205; Lh (daugin, dagun, dagün, daigün); Lrq (daigün, dagun). (El) que viene, próximo. (En 3.a pers. del sing., independientemente de que el referente sea sing. o pl.). "Daugin, prochain. Daugin igandian zauti, dimanche prochain venez. [...] Daugin egunetan dolutuko zako, aux jours à venir [...]" VocBN. "Daugin urthea, l'an qui vient, prochain. Daugin egunetan, aux jours qui viennent" H. "Dagun (Sal), dagün (S), próximo, futuro. Es forma verbal, cuyo infinitivo aigu no se usa ya sino en acepción de imperativo" A. "Aurten aurrak andi, dagun urtean lanak egin (BN)" Ib. (s.v. aurten). v. DATORREN.
Zergatik daigün igantia deitzen die Erramü? Bp II 44 (v. tbn. 16, 21, 23ss. daigün). Daigün bizitzia nolako date? Ib. 130. Daigün bataillan ero / ükhenen beitütügü. Xarlem 1312. Daigün egünetan. 'Les jours prochains'. Ib. 1376. Adio, urzoak, dio / daigun setomer artio. Balad 131. Daigün urthian, Jinkoak lagüntzen gütialarik, emanen dütügü. UNLilia 2. Daigun aprilian edo maiatzian berantena. Mdg 138 (v. tbn. 147, 128 daigun). Dagün igantian dirateke Ahüzkiko bestak. Herr 17-8-1961, 3.
jaugin
<< 1 jaio 0 / 0 jauki >>

Egoitza

  • B
  • BIZKAIA
  • Plaza Barria, 15.
    48005 BILBO
  • +34 944 15 81 55
  • info@euskaltzaindia.eus

Ikerketa Zentroa

  • V
  • LUIS VILLASANTE
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6.
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus

Ordezkaritzak

  • A
  • ARABA
  • Gaztelako atea, 54
    01007 GASTEIZ
  • +34 945 23 36 48
  • gasteizordez@euskaltzaindia.eus
  • G
  • GIPUZKOA
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus
  • N
  • NAFARROA
  • Oliveto Kondea, 2, 2. solairua
    31002 IRUÑEA
  • +34 948 22 34 71
  • nafarroaordez@euskaltzaindia.eus

Elkartea

  • I
  • IPAR EUSKAL HERRIA
  • Gaztelu Berria. 15, Paul Bert plaza.
    64100 BAIONA
  • +33 (0)559 25 64 26
  • +33 (0)559 59 45 59
  • baionaordez@euskaltzaindia.eus

Azkue Biblioteka eta argitalpenak

Maximiza tus ganancias en criptomonedas confiando en Bitplex 360, una plataforma diseñada para el éxito.
  • Euskaltzaindia - Real Academia de la Lengua Vasca - Académie de la Langue Basque
  • Plaza Barria, 15. 48005 BILBO
  • +34 944 158 155
  • info@euskaltzaindia.eus
z-library z-lib project
Casino siteleri arasında yerinizi alın, kazançlı çıkmanın keyfini sürün! Heyecanı kaçırmayın.
© 2015 Your Company. All Rights Reserved. Designed By JoomShaper