OEH - Bilaketa

235 emaitza sol bilaketarentzat

Sarrera buruan (1)


Sarrera osoan (234)

Euskaltzaindia. OEH. Orotariko Euskal Hiztegia
goiburua
ihaurri.
Onom.: Yraugui. (1007) Arzam 272. Yraurgui. (1193) Ib. 284. (v. más testimonios de i(h)aurr-, inaurr-, iraurr- en toponimia y antroponimia en ApV 307).
sense-1
I . (Vb.).
azpiadiera-1.1
1. (AN-erro, L, iaurri S; Lh), iraurri (L-ain, S; Gèze, H (iraurtzea, BN, S)), inaurri (H (iñaurtzea, V, G)), ihaurtu (H (L, BN)), iauri (Arch UFH), jauri (S), jaurri Ref.: A (iaurri, iraurri, jauri); Lrq (iaur); Satr VocP (iaurri) .
Esparcir, desparramar; derramar; propagar (una noticia); extender por el suelo a modo de alfombra o cama. "Répandre" Gèze, H. " Iraurri 1.º (Sc), desparramar. [...] 3.º (L-ain, Sc), derramarse" A. " Jauri (Sc), verter un líquido, esparcir abonos, etc." Ib. " Ihaur zaitzue sagar horiek, ez utz metan, répandez ces pommes" Lh. "Éparpiller, répandre [...]; se dit de toutes choses, liquides ou solides" Lrq. Tr. Documentado en textos septentrionales desde comienzos del s. XIX; hacia mediados del s. XX se encuentra tbn. en autores meridionales cultos (Orixe, Olabide, Ibiñagabeitia). Hay ihaurri en Duvoisin; iaurri en un texto suletino de ChantP y en Prop; iauri en Archu; iraurri en CatLoi, Mustafa y Constantin; iñaurri en Olabide y, junto a jaurri, en Orixe (Aitork 238), y, junto a iraurri, en Ibiñagabeitia (Virgil 100).
Iraur itzatzu gure arimetara zure argiaren leinhuriak. CatLoi. (ap. H) Ezpata hunez deriat / lephua trenkatüren, / lurrialat urtuki eta / erxiak iraurriren. Mustafa 225. (ap. DRA) Lotseria bazterretan iauririk. "[Il] eut répandu l'alarme" . Arch Fab 215. Gatz eta ogi phorrokiña iaurtzen deiote khorpütz gaña [xahal] sorthüberriari. "On répand" . Arch Gram 143s. Sufrea ihaurria izanen da haren olhan. Dv Iob 18, 15 (Ol barreiatu, Ker zabaldu). Ganibetak idoki / eta txixtaka han hasi: / Guri sabelak iaurri, / odolez igeri jarri. ChantP 318. (v. tbn. sabela iauri en Arch Fab 175) Xinatarrek iaurri zutela berria jenden artean. Prop 1904, 9. (v. tbn. expr. similar en Arch Fab 133) Liliak iraurririk dira bazterretan, / Sorho, alhor, oihan, bide ezpondetan . Const Eskual 1366 (1911) 4. Ager diranak, nere oiñetan / jaurriak esan ditekez. "Esparcido a mis pies" . Or Poem 553. Aize-erauntsi batek galeperrak itxasaldetik yaso ta kapardiaren inguru osoan iñaurri zitun. Ol Num 11, 31 (Dv erorrarazi, Ker jaurti). Ostoak lurrean iraurri itzatzute. Ibiñ Virgil 46. Iriña iraurri. "Sparge" . Ib. 56.
azpiadiera-1.1.1
"Renverser" Gèze. " Iaurten dü, iaurri dü, derriba, ha derribado (S)" EAEL 61.
azpiadiera-1.2
2. ihaurtu (BN; Dv, H), iraurri (S), inaurri (iñ- B), yaurri (S), iraurtu (L-ain, BN, S; Lecl, VocBN, Dv (BN, S)), iñaurtu (G, B; Lcq ap. A), inhaurtu (vEys, Dv), iñortu (G-to). Ref.: A (ihaurtu, iraurri, iñaurri, yaurri, iraurtu, iñaurtu, iñortu); Gte Erd 246. Hacer la cama al ganado. "Heia ihaurtu beharra da, l'étable doit être garnie de nouvelle litière. Il se dit des bêtes mêmes: Abereak ihaurtu beharrak dira, les bêtes doivent avoir une litière nouvelle" H. "Borda behar dük iraurri, tienes que preparar la cama en el caserío" A. "Bei-üzküpeak yaurri bear tiagu" Ib. "Behiak ihaurtzeko osto idorra biltzen da (BN-arb)" Gte Erd 246.
Tratatua hemen ontsa izanen zare, / arrastela bethi berdez fornitua, / eta triparaiño nasai ihaurtua. "Jusqu'au ventre en la litière [el editor de la ed. francesa explica: "[...] qui est dans un lieu où il a toutes des commodités qu'il est en la paille jusqu'au ventre"]" . Gy 145 (el interlocutor es un caballo). Badula bildotxa goxo-goxo non iñaurri. (etzan-tokia jarri). Or Eus 51. Behien ihaurtzen hari hatxeman zuen. Belegarralde 12.
azpiadiera-1.2.1
( ohea ihaurri, 'tender la cama').
Afaldu zuteneko, oial urdinetan oea iaurri (zabaldu) zuten. Zait Plat 84. Gure oia lore da, / leoi-zuloz ertsia, / purpuraz iñaurririk, / pakeak eraikia. "En púrpura tendido" . Or ( in Gazt MusIx 200 (Gazt, Onaind edatu ) ).
azpiadiera-1.3
3. (A, que cita a HeH), ihaurtu (Dv, H).
Alfombrar, cubrir. "Répandre à terre du foin, de la paille ou [d']autre chose. Lastoa eramatean, ihaurtu ditu bide guziak, en emportant la paille, il en a couvert tout les chemins" Dv. "Étendre sur le sol, joncher" H.
Bidean zihoala, osteek bidea ihaurtzen zioten bere soinekoez. HeH Lc 19, 36 (Ol iraurtzen; He, TB, Dv, Leon hedatzen, Or, Ker, IBk, IBe zabaltzen). Ekartzen zuen nik behar nuen iratzea behipeen ihaurtzeko. Etchebarne 26. Irakurleari ez zaio biderik gehiegi zabaldu behar, agian, baina arantzaz eta sasiz iraurtzeak ere ez dirudi egoki. MIH 345.
azpiadiera-1.3.1
Cubrir.
Aur onek [...] lurbira paketua arbasoen gandiko birtutez iaurriko du. Ibiñ Virgil 43.
azpiadiera-1.3.2
(L ap. A ; VocBN vEys).
(Part., acompañado de instr.).Cubierto, alfombrado (de); repleto. "Couvert, terme de laboureur. Barrioa othez ihaurri dago, la basse-cour est couverte d'ajoncs. Ihaurri dago bide guzia ostoz eta adarrez, harri hanitz erori da gisala, tout le chemin est couvert de feuilles et de branches" VocBN . " Lurra artoz ihaurri zegoen, astoak zakutara barraiatu zuenean (L), la tierra estaba llena de maiz" A. Cf. infra (II).
Eskaratz guzia saku ogiz eta barrika arnoz ihaurria. Laph 245. Nahiz [ohako] hau ere lastoz den iraurria. HazpKalb 197. Horra bederen lau gune, Eskualdunez ihaurri daudenak. JE Bur 204 (v. tbn. 95). Lumaz inaurria gelditu zan zelaia. A Eusk 1919-1920 (II) 61. Soin guzia izar urhezko batzuz ihaurria. Barb Sup 87. Jesusen graziez ihaurri heldu ziren. Ib. 166.
azpiadiera-1.4
4. "(L-ain), desgranar, despojar las castañas" A.
azpiadiera-1.5
5. "(BN-baig), llenarse completamente (un árbol)" A.
azpiadiera-1.6
6. Tender, extender.
Zuen eta gure tartean leize aundi bat zagok iñaurria. Or QA 56.
azpiadiera-1.7
7. Revolcarse.
Eta lur-jota abuin lerijola, iraurtzen zan. Arriand Mc 9, 19.
sense-2
II . (Adv.).
azpiadiera-2.1
1. (L-ain, BN-baig, iaurri BN-arb; Dv, H), inaurri (B), ihurri (Lh) Ref.: A (iaurri); A Apend (iñaurri); Asp ANaf (inaurri); Gte Erd 25 .
En abundancia. " Sagarra ihaurri da lurrean, les pommes sont en quantité par terre. Aurthen ogia ihaurri izanen da, cette anée le froment sera de la plus grande abondance. Jendea ihaurri zen merkhatuan, il y avait foule au marché" Dv. " Etxe hartan bada dirua ihaurri " H. " Mahatsa ihaurri dugu aurten, este año tenemos uva en abundancia" A. "Abundante" A Apend. " Ihurri, en grand nombre" Lh. "En abundancia. Gaztaña eta ezkurra iñaurri izanen da aurten lurrean " Asp ANaf. " Mahatsa iaurri dugu aurten (BN-arb)" Gte Erd 25.
Dendari sorginik ez, eta emagin sorginak ihaurri. JE Bur 194. "Banana" direlakoetarik ihaurri bada. Zerb Metsiko 326. Bortha-borthan baitugu herri pullit maithagarri hori [Lekhuine], ez da dudatzeko anhitz herritar harako girela inhaurri. Herr 9-7-1964, 2. Iker bazinetzake Iparreko gure agerkariak hetan ihaurri atxeman zinetzazkete "Larreko"-ren artikuluak. Lf ELit 304. [Pastoraletan] ikusten ohi diren mundu huntako personaiak ihaurri dira eta mota guzietakoak. Lf ( in Casve SGrazi 11 ). Mendekoste-kari, zeruko dohainak ihaurri. EZBB II 60. San Markek uri, gereziak ihaurri. Ib. 102.
azpiadiera-2.1.1
(Tras sust., como cuantificador).
Ekarri dute hunarat lore ihaurri. Larre ArtzainE 302.
azpiadiera-2.2
2. " Ihaurri, lurrean hedaturik, barraiaturik, iñaurri" HeH Voc. "En manière de jonchée. Ekhaitzak aurthiki ditu lurrera zuhaitzen hostoak ihaurri, la tempêté à jeté sur le sol les feuilles des arbres comme une jonchée" H.
Eta iraiziko haute [hi, Ierusalem] lurrerat ihaurri, hi eta hire barnean diren umeak. HeH Lc 19, 44 (He arrasatuko zaituzte, Dv lurrerat arthikiren).
sense-3
III . (Sust.).
azpiadiera-3.1
1. " Iñaurri (B), cama del ganado" A. Cf. VocNav, s.v. iñaurtu. v. inaurkin.
Galtzu-pilloa dago zaldiaren janari izateko, ta bitartean, mutillaren iñaurria lez da, oe garbiaren ordezkoa. Erkiag BatB 123.
azpiadiera-3.1.1
Capa vegetal.
Iñaurri gabeko arkaitz gogorren artean etzaten da. "Instrato saxa cubili" . Ibiñ Virgil 98s.
azpiadiera-3.2
2. Abundancia.
Elisek seguratu zuen ikhusiko zuela ihaurri hura, bainan etzela hartaz baliatuko. "Cette abondance" . Dithurbide 126.
azpiadiera-3.3
3. " Iraurri (R), irhaurri (BN-baig), una hierba alta, de flor amarilla y abundante como la argoma, que sirve de alimento al ganado a falta de otro mejor (Bot.)" A (A Apend precisa "yezgo").
azpisarrera-1
IHAURRIXE ( iaur- S ap. Lrq), IHAURXE ( iaur- S ap. Lrq). "Iaurxe et iaurrixe, répandre un peu" Lrq. Da además las formas iaurrixeen e iaurrixeko, iaurrixerik, e iaurxeta- (iaurxetako o más frec. iaurrixetako, iaurrixetan, iaurxetara e iaurxetaz); de estas últimas dice: "Les formes citées ici ont supplanté celles qui y manquent parmi celles qui se formaient de iaur et de iaurri".
ihaurri
<< hutsal 0 / 0 1 ildo >>

Egoitza

  • B
  • BIZKAIA
  • Plaza Barria, 15.
    48005 BILBO
  • +34 944 15 81 55
  • info@euskaltzaindia.eus

Ikerketa Zentroa

  • V
  • LUIS VILLASANTE
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6.
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus

Ordezkaritzak

  • A
  • ARABA
  • Gaztelako atea, 54
    01007 GASTEIZ
  • +34 945 23 36 48
  • gasteizordez@euskaltzaindia.eus
  • G
  • GIPUZKOA
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus
  • N
  • NAFARROA
  • Oliveto Kondea, 2, 2. solairua
    31002 IRUÑEA
  • +34 948 22 34 71
  • nafarroaordez@euskaltzaindia.eus

Elkartea

  • I
  • IPAR EUSKAL HERRIA
  • Gaztelu Berria. 15, Paul Bert plaza.
    64100 BAIONA
  • +33 (0)559 25 64 26
  • +33 (0)559 59 45 59
  • baionaordez@euskaltzaindia.eus

Azkue Biblioteka eta argitalpenak

Maximiza tus ganancias en criptomonedas confiando en Bitplex 360, una plataforma diseñada para el éxito.
  • Euskaltzaindia - Real Academia de la Lengua Vasca - Académie de la Langue Basque
  • Plaza Barria, 15. 48005 BILBO
  • +34 944 158 155
  • info@euskaltzaindia.eus
z-library z-lib project
Casino siteleri arasında yerinizi alın, kazançlı çıkmanın keyfini sürün! Heyecanı kaçırmayın.
© 2015 Your Company. All Rights Reserved. Designed By JoomShaper