OEH - Bilaketa

639 emaitza ezti bilaketarentzat

Sarrera buruan (50)


Sarrera osoan (496)

Emaitza kopurua 500 elementura mugatua
Euskaltzaindia. OEH. Orotariko Euskal Hiztegia
goiburua
ile.
sense-1
1. (Sal, R; Ht VocGr, VocBN , H; ilhe S; VocS 137, Arch VocGr, Gèze, Dv (S)), ille (G-azp, AN, B, BN-baig, Sal; IC 441r, Volt 89, VP 37r, Lar, (G), H), ule (V-gip; SaraskHizt, Lcc, Lar, H (V, G)), ulle ( (V); -ea (det.)Mic 7v), elle (AN-egüés), eil(l)e (Ae) Ref.: VocPir 327; A (ille); AEF 1918, 15; A Aezk 291; Lrq (ilhe); Iz IzG (ule), ArOñ (ulía), R 291; Echaide Nav 143 .
Lana. "Peines, ulea orraztekoak" SaraskHizt 20 (aunque tbn. se podría referir al cabello humano, es más probable que lo haga a la lana, por el contexto del voc.). "Lana de ovejas, ardian ulea" Lcc. "Ir por lana y volver trasquilado, ille eske joanik etorri muskildurik" Lar. "Laine de bêtes à laine" VocBN. "Ardi ilea se dit pour laine et pour toison" Dv. "Zómat íle du ardi kórrek!" Iz R 291. Cf. Ech 34v: "Yleeta, que es lo mismo que laneras". Cf. ARDI-ILE, AHUNTZ-ILE, GAMELU-ILE. v. artile. Tr. Documentado en todas las épocas y dialectos desde Leiçarraga. Il(h)e es la única forma documentada al Norte. Al Sur, además de il(l)e , hay ule en textos vizcainos y elle en SermAN y Lizarraga de Elcano (variante fonética y semántica a la vez; cf. en el mismo autor illegabe, illeurdin o más frecuentemente bilo ). En DFrec hay 16 ejs. de ile y 2 de ille, de las dos acepciones.
Eskarlatan tintatu ilerekin. He 9, 19 (He lanarekin ). Ardia aunzari ule eske. "La oveja a la cabra lana demanda" . RS 498. (Saug 13, O Pr 31 ile) Bilhatu zituen illea eta lihoa eta biak bere eskuz landu [...] zituen. Ax 402 (V 262). Ilhe kotoin xuria. Tt Onsa 23. Bide hortaz [ardiei] illea legunago [...] ethorzen baizaiote. Mong 593. Batzuén ária itenzúte élle txúris, berzebatzuéna béltzes. LE Urt (ms.) 13r. Ardien arrapostia: "Mila plazerreki / ilhiak deitziegü emanen". 'Notre laine' . Etch 350 (v. tbn. 346). Gillermo de La-Dux, Baionako ule-kontu eskatzallearen ordekoa. (Interpr?). Izt C 123. Arkumeak izan oi du aitaren ille mota eta aragia amarena. It Dial 72 (Dv, Ip il(h)e; Ur lania). Illeak zuriak ziran ille zuria bezela. Ur Apoc (G) 1, 14 (Ip ilhe; Ur (V) lana ). Ehun orga ile Asturiatik heldu zirenak. Hb Egia 146. [Kabia barrundik] ille eta luma leunakin egiña. Arr GB 59. Ilea moxten dioten bildotxaren pare. Jnn SBi 4. Bakian bizitzeko aphez artzaiñeki / ilhia ütz hentako beste zerbaiteki. Xikito 3. Ardien ilea. JE Bur 198. [Kalzerdiak] sei pare ille bigunagoz [...] antolatuak. Ag G 50s. Ardien ile leguna. Ox 30. [Ardien] ile nasai eta ederretarik. Zub 97. Ardimotzale batek [...] [aariari] illea erantzi ondoan. Or Mi 60. Ari eta jantziki asko illez iotzen ziran. JMB ELG 70.
v. tbn. Lh Yol 6. Azurm HitzB 65. Ilhe: ChantP 332. Lf Murtuts 1. Ille: EZ Eliç 390. Gç 78. Volt 179. Mb IArg I 313. Lg I 209. AA II 183. Gy 11. Izt C 175. Or Eus 29. And AUzta 131. Ibiñ Virgil 85. Ule: Azc PB 110. Or Tormes 71. Otx 181. Elle: SermAN 6r.
azpiadiera-1.1
Hara belueta renforzatua illia et'erdizko kramoisitua. "Voici du velours renforcé à poil et demi cramoisi" . Volt 245.
azpiadiera-1.2
Purpurazko illea. Ibiñ Virgil 81.
sense-2
2. (G-azpB, L-sar-ain-arcang, BN-baig, Sal, R; Volt 69, Deen I 76, VocBN, Dv, H, VocB; ille V-gip, G-azp-nav, AN-sept-olza, B, BN-baig; Lcc, IC 449, SP, Urt IV 178, Ht VocGr, VP 31r, Lar, Añ (G, AN), H; -lh- Gèze), ule (V-ger-ple-m-gip; Lcc, Lar, Añ (V), Dv, H), ulle (V-occ; Mic 8v, Añ (V), Dv (V)), uile (V-ger-arr-oroz-och; Mic 5v), ula (V), ulla Ref.: Bon-Ond 141; A (ille, uile, ule); Iz UrrAnz y To (ille), ArOñ (ule); BU Arano (betazaleko); Holmer ApuntV (ulesapa); Gte Erd 164; EAEL 6; Etxba Eib (ule); Elexp Berg (ille, ule); ZestErret (ile/ille).
Pelo; cabello. "Pelar, sacar pelos, uleak atera", "rapar el pelo, ulea ebagi", "espeluzarse, ulea arteztu", "liendre de cabellos, uletako barzak" Lcc. "Pelo de cofre, ille, ule gorria", "pelitos a la mar, illeak itsasora", "despeluzarse los cabellos, illeak, uleak laztea" Lar. "Mesar, illeak, uleak atzapartu", "repelar, illeak atzapartu", "pelamesa, riña, illeak atzaparkatzea" Ib. "Capilar, como un cabello, illegisakoa, ulegisakoa" Ib. "No tiene pepita en la lengua, [...] illerik eztu mingañean" Ib. "Trasquilar: [...] (V) ullea ebagi; (G) illea epaki" Añ. "Eztuzu ile batez huts egin, vous ne l'avez pas manqué d'un cheveu" H. "Pelage d'animaux. Zein iletakoa da? du quel pelage est-il?" Ib. "Ule batek ezteutso egin (V-m), sólo le faltaba un pelo, es decir, faltaba muy poco para conseguir algo" A EY III 322. "Betazaleko illea, pestaña" BU Arano. "Ille gizena (AN-gip, B), ille lodia (G-azp, BN-arb), [...] ille ugaria dauka (G-azp), ile azkarrak ditu (BN-arb), ille sarri (AN-5vill)" Gte Erd 164. "Ileak argal ditu (BN-arb), [...] ilhia arinxka (S), [...] ule meatz (V-arr), [...] ule mea deuko (V-arr, G-azp), [...] ule banan dauko (V-gip)" Ib. 164. "Ilea mehaztu jako (V-arr), ileak mehatu zazko (BN-arb)" Ib. 164. "Ille gogortua (AN-gip), [...] illea sakastua (G-azp-goi), [...] ile handi orraztu gabea (AN-gip)" Ib. 164. Deen II 87 trae además: "Hiliara, pelo, cabello". v. 1 bilo. Tr. Documentado en todas las épocas y dialectos salvo en suletino, mixano y dialectos navarros pirenaicos (cf. supra (1) para la acepción 'lana'). Il(h)e es la forma propia de la tradición septentrional y meridional no vizcaína. En textos vizcaínos hay ule (aunque ile en Barrutia) desde RS, y con menor frecuencia se documenta ulle en Micoleta (junto con ulla; v. infra ILE URDIN), Añibarro (junto con ule ), Zavala, Arrese Beitia (junto con ule e ille ) y Lauaxeta (junto con ule ); usa tbn. ule el alavés Lazarraga. Hay además ula en msOñ .
Juzgatzen badozu ule onegaz / otzitu jatala niri odola. Lazarraga B3, 1154v. Ule luzea ta zenzun txaburra. RS 289. Herioa [...]! / pensatzeak lazten dio sendoari illea. EZ Man I 42 (v. tbn. 43). Buruan ille duzun baiño bekhatu gehiago egin duzun orrek. Ax 125 (V 83; Mb IArg I 245 bere buruan ille diña bekatu ta geiago). Erraiten zaitzu zahartzen hasi zarela, bi illetan iarri zarela. Ib. 71 (V 47). Elhurra ilea legez / hark ohi du manatzen. Hm 158. Gizon batentzat desohore dela ille luzeak erabiltzea. He 1 Cor 11, 14. Kameluen ille latz eta lodiez egina zen zilizio bat. Lg II 126 (v. tbn. I 234). Buruko illea ebaki. Ub 218. Emetik ula gizi baten urten bagarik. 'Sin apartarse ni en un pelo' . msOñ 233r. Buruko illeak baño bekatu mortal geiago. Mg CC 164 (PAb 197 ule). Illea kiskurturik. AA III 553. Denpora geijago igaroten dabeenak jazten ta uliak arrotuten. JJMg BasEsc 157 (cf. infra ILE HARRO). Illea zazpi txirikordatan ipintzen. Lard 145 (cf. infra ILE-TXIRIKORDA). Ikharak duelarik bihotzen bethea [...] / ileak xutik dire buru guzietan. Hb Esk 221. Moxtu zituen ilea eta bizarra. Hb Egia 61 (v. tbn. 12). Ilea bakhan duen idia berotua daiteke. Dv Lab 236. Ile nahasi. Laph 40. Berrogoi eta bortz urthetan ilea xuri xuria egina. Ib. 227. Nere ile bakhar, luxe eta xuriek. Elzb PAd 19. Ile kroskoil eta luxe batzuek. Ib. 4. Asi zan birauka buruko illeak ateriaz. Apaol 102. Buruko iletarik hartzen du. Arb Igand 87. Begi ta ule baltz ederrak. Echta Jos 58 (cf. infra ILE-BELTZ). Buruko illeak jasotzeko astirik artu ezinda. Ag G 316 (Kr 53 ule). Kazeta moldatzaile gehienek ez die ene bizarreko ile bat balio. Barb Sup 15. Buru bekhainetako ile biloak gaztainkara. Ox 192 (v. tbn. 20). Lasterka hor heldu da gelaria, harro-harroa ileak. Barb Leg 136. Illea erortzen asia. Lab EEguna 72. Buruko ille rubiya. Tx B 121. Buruko ille zutien gañetik. Or Mi 114. Ille gogorrik. "Cerdas duras" . Or Eus 137. Emeki-emeki bere ile motzak handitu zitzaizkon Samsoni. Zerb IxtS 49 (v. tbn. 48). Etzenun beintzat belarri ertzetan ille latzik ageri. Or QA 150. Ille beltz kiskurra. Etxde AlosT 22. Burua iharrausi zuen, ileak harrotzen zitzaizkiola. Mde HaurB 69 (v. tbn. Pr 115). Neska dago / ilhe gorriak orrazten. Mde Po 13. Ileak buruan xutitzen zitzaizkon, Baigorri aipatzean. Zerb Azk 107. Illea zuri dugunok. Or Aitork 99 (cf. infra ILE ZURI). Uleak orraztu. Akes Ipiñ 28. Zure mingañak etzun illerik / ziran gauzak esateko. Basarri 31. Illetaraiño beteta gaude / ori aditutzen beti. And AUzta 137. Ile bizarrak luze, errumes bezti. Larz Iru 112 (Senper 66 ilhe). Illagitara joan-ta norbera ille-moztuta etortzea. Berron Kijote 87 (v. tbn. 102, 206). Illiak ere gutxitu dira / eta burua arindu. Uzt ZArg 1-9-1974, 2. Izigarriko gizon pollita, ileak xuri xuriak. Etchebarne 31. Ulea apaintzen astero. Ayesta 123. Ille apaintzeko lana jarri zidaten. Albeniz 62. Pentsatze soilak buruko ile guztiak lazten zizkidan. MIH 366.
v. tbn. Gç 163. ES 110. Acto 341. ChantP 86. Bv AsL 96 (93 ille). Jnn SBi 138. Elsb Fram 82. JE Ber 45. A Ardi 49 (BeinB 78 ule). Iratz 62. Zait Sof 151. Txill Let 105. Anab Aprika 25 (98 ille). Vill Jaink 148 (44 ille). Osk Kurl 153. Salav 33. Ibiñ Virgil 105. Mattin 138. Ille: SP Phil 20. Ch I 17, 2. Cb Eg II 192. Echag 59. It Fab 39. Bil 37. Zby RIEV 1909, 105. Arr May 29. Xe 179. AzpPr 28. Noe 41. JanEd I 36. Iraola 107. Urruz Zer 75. Alz Txib 94. Lh Yol 22. Ir YKBiz 124. ABar Goi 72. TAg Uzt 179. JAIraz Bizia 45. Lek SClar 112. Ataño TxanKan 9. Ule: Gamiz 203. DurPl 48. fB Ic I 57. Astar II 223. Ur MarIl 28. AB AmaE 10 (233 ulle). Azc PB 349. Balad 203. GMant Goi 96. Kk Ab II 55. Otx 38. Laux AB 78. Eguzk GizAuz 103. Bilbao IpuiB 20. SM Zirik 116. Gand Elorri 136. Onaind in Gazt MusIx 209. Erkiag BatB 51. Alzola Atalak 39. Ulle:LoraS 146. Zav Fab RIEV 1907, 539.
azpiadiera-2.1
(Como primer miembro de comp.).
Batzuetan ez da ageri ile-hartzidura bat baizik, marratto bat iduri. Dv Lab 248. Sudurpeko ille-mordoska erneberria. TAg Uzt 62. Illargi betez koroaturik / buruko ille-aparra. SMitx Aranz 22.
azpiadiera-2.2
"(L-ain), ciertos pelos cuya raíz, según cree el vulgo, se profundiza y llega a la garganta y ahoga a los cerdos, es enfermedad" A.
azpiadiera-2.3
"Apéndice [de la flor] parecido al pelo, [...] illea, ulea, biloa " Lcq 43.
azpiadiera-2.4
Pelusa.
Sagar-ille leunak (irasagarrak). 'Blancos membrillos recubiertos de suave pelusa' . Ibiñ Virgil 35.
azpiadiera-2.5
" Ile bat erditik egin, fendre un cheveu en deux: établir des divisions trop subtiles" Hb GH 1929, 90.
azpisarrera-1
GEZUR-ILE. "Guzurrule (V-m), peluca, pelo postizo" A.
Guzur-ule baltzakaz / kokota apaindurik [astoa] . Azc PB 53.
azpisarrerakoSense-1.1
Guzur-uledun bati. Azc ( in Ur PoBasc 379 ).
azpisarrera-2
ILE-AHARI.
Ille-aari otzan. 'Les moutons laineux' . Or Mi 42.
azpisarrera-3
ILEA HARTU (G-azp ap. ZestErret ). Tomar el pelo, burlarse. En MIH 188 se señala que es un calco.
Orain, zueri bostak emateko (zueri illea artzeko). 'Pour vous confondre' . Or Mi 37. Arro aundiai arro apalak / ulie artuko dautso. BEnb NereA 262. Ez ote dabil denbora-pasa naiz bere griñak zurekin ase nairik illea artzen? MAtx Gazt 35 (v. tbn. 30). An egoan jendea Bengoetxearen zain ulea apur bat artzeko be bai. Etxabu Kontu 169. Batzuetan illea artzen genion, bestean lagundu. BBarand 166. Bera asten zan geienetan niri ulia artu nairik. Gerrika 31.
v. tbn. MendaroTx 62. Lab SuEm 203.
azpisarrera-4
ILEA HAZTEKO (ulia azteko V-gip, illea azitzeko G-azp). "Illea azitzekoa (lepa-zaña). [...] Tendón cervical. Se le atribuye dicha propiedad" Gketx Loiola. "Ulia-aztekua. Decíamos así los chicos, de los tendones con que el carnicero completa el peso de la carne. Gaurko okeliak, ulia-azteko asko ekarri dau" Etxba Eib.
azpisarrera-5
ILE-ADAR. "Ule-adar (V-m), trenza de pelo" A. v. ILE-TRENTZA.
azpisarrera-6
ILE-ADATS (H (L, BN, S); iladats S ap. Lh; H, illadats Sb-Urq, Lar; ileatz A Apend). "Cabellera, pelo largo" Lar. "Chevelure" H. "Ile-adazduna, qui a une chevelure" Ib. "Ileatz, vellón (ile adatz)" A Apend. v. ILE-MATAZA.
Ebakiko zaio [...] bere konsagrazioko illadatsa. Ur Num 6, 18 (Dv ilaia). Gizonari alkekizun zaiola illadatsa aztea. Ol 1 Cor 11, 13 (Ker ule ). Aren oñak [...] bere buruko ille-adatsaz legortu zituen. (Lc 7, 38). Ir YKBiz 157 (IBk ile-adats; He, Dv buruko il(l)e, IBe ile ). Illadats sapatsua. Zait Sof 142 (62 ille adats). Gizon gordiña, bizar aundi batekin eta ile-adats ugariekin. Or QA 120. Oinak bere ile-adatsez txukatu zizkiona. IBe Io 11, 2.
v. tbn. Mde HaurB 21. Berron Kijote 179. Illadats: Otag EE 1881b, 81 y EE 1882c, 583. Etxeg EE 1885b, 369.
azpisarrerakoSense-6.1
Mechón de pelo.
Bekokiaren inguruan zekarzkien ile adats gorri ederrak urrezko burestun edo korona baten itxura ematen zioten. Lh Yol 15.
azpisarrera-7
ILEA EGIN. "Ulea egin (V-gip), halagar, adular" A. v. ILEA LEUNDU.
azpisarrera-8
ILEA JO.
"Koltxoea garai batean ardi ilez osatua egoten zen eta tartean ilea eguzkitan goxatu eta ilea harrotzeko makila luze batez jotzen zen. Ardi ile hori euzkita atea eta hagaiakin jotzen zan ile hori " ZestErret.
azpisarrera-9
ILE-ALDE (AN, L ap. A; Dv). "Ilealde eta ilekontra, à poil et à rebrousse poil. Ile alde ferekatzea (fig.), flatter par des paroles d'approbation qui sont selon le cœur de celui à qui on s'adresse" Dv. "A pelo. Ille-alde ferekatu (L-ain), acariciar a pelo (no a contrapelo). Ille-alde, eztiki gizon latzak hartu behar dira (L, BN-baig), los hombres ásperos deben ser tratados a pelo, dulcemente" A.
Eztiki jokhatzen zitzaion, larderia gaxtorik gabe, ile alde ahal bezenbat. Laph 126. Badakizue jendeak hobeki biltzen direla ilhe alde perekatuz bertzela baino. Lf Murtuts 18. Gauzak gure gogorat dohatzino, ile-alde perekatzen gaituzteno, guziak gixakoak gare. Etcheb MGaric 134.
azpisarrerakoSense-9.1
( Ile aldera ).
Errana da gizona (hartarik zerbait atheratzekotz), ile aldera ferekatu behar dela. Dv Lab 240.
azpisarrera-10
ILEA LEUNDU (G-to, AN-gip ap. A; ulea leundu V-gip ap. A). "Halagar o adular a alguien" A.
azpisarrera-11
ILEAN IGURTZI. "Ulean igurtzi (V-ger), halagar, adular" A. Cf. ILE-IGURTZI.
azpisarrera-12
ILE-ANTZ.
azpisarrerakoSense-12.1
a) (Lar, H; uleanz Lar). "Pelage, color del pelo, biloanza, illeanza, uleanza" Lar.
azpisarrerakoSense-12.2
b) "Proprement ressemblance avec des cheveux, poils ou de la laine. Ille antza dakar, cela ressemble, porte ressemblance de cheveu, poil, laine" H.
azpisarrerakoSense-12.3
c) "Arrangement des cheveux" Lh.
azpisarrera-13
ILE-APAINDEGI. Peluquería.
Bi urte edo iru pasa zituan ille-apaindegiarekin, eta kendu edo utzi eta beste negozio bat jarri zuan. Albeniz 197. Ille-apaintegira joatea. Ib. 197.
azpisarrera-14
ILE-APAINKETA. Peluquería, trabajo de peluquero.
Oso polita da, soldaduska ondo pasatzeko, ille-apainketako ofizioa. Albeniz 57. Igande-goizetan, ille-apainketan edo mozten goizean eguna argitu orduko asi bear izaten nuan. Ib. 59.
azpisarrera-15
ILE-APAINTZAILE. "Cinerarius, [...] andre ille aphaintzáillea" Urt V 38.
azpisarrera-16
ILE-HAR. "Auscaripeda, [...] illehára, har illétsua" Urt III 211.
azpisarrera-17
ILE-HARI. "Laine filée" Dv.
azpisarrera-18
ILE-HARILKO. "Ille-ailliko (Sal, R), ovillo de lana" A.
azpisarrera-19
ILE-ARRE. "Ule-arria: la oveja de lana gris" Iz ArOñ.
azpisarrera-20
ILE HARRO.
azpisarrerakoSense-20.1
a) (L, B). Ref.: A; Lh. Cabello rizado; cabello ahuecado (artificialmente). "(L-ain, B), pelo bien peinado" A. "(L), cheveux crêpus" Lh.
Mutiko gazte xuhail batzu, jaunxkila, erneak, neskato ile harrodun andana besoz beso zerakartelarik. JE Bur 25. Ille arroen azpian zentzun gabeko txepetxburu asko izan oida, ta jantzi apañaren barruan bada-ezpadako biotz aldakor txakillak ugari. Ag G 35. Jantzi luzez ta ille arroz apaindurik. Ib. 334. Olako ille arro, ezpain gorri ta mazel irineztatuakin, ez aiz aitatxoren aitziñean azaltzera ausartzen, e? TP Kattalin 187. Bardin emakumeak be, jantzi eratsuz [...]; ule arrorik, urrerik [...] ekarteke. Ker 1 Tim 2, 9 (IBe ile harro;bilo izurtze, He ille frisatu, TB bilo izurtu, Dv ile kuskuilatu ).
azpiadiera-1.1
"(L), chevelure en desordre" Lh.
azpisarrerakoSense-20.2
b) (ule-arro V-gip). (Adj.). "De pelo alborotado, esponjado. Arrateko ule-arrua ezkondu ei da" Etxba Eib.
Erdi jantziz, ille-arro, atera gelatik. " Desgreñada" . Or Eus 52.
azpiadiera-2.1
De pelo rizado.
Ikusten al dezue or datorren ille-arro ori? NEtx LBB 125.
azpiadiera-2.2
(Fig.). "(B), mujer desenvuelta" A.
Aiñenka, illearro naiz sukal-morroi bat antzo! Amez Hamlet 81.
azpisarrera-21
ILEA URDINDU (V-arr, G-azp, AN-gip ap. Gte Erd 164; Lar, Añ (+ ullea)). Encanecer. v. ILEA ZURITU.
[Zahartzean] illea urdintzen da. Ax 182 (V 123). Hasia zuelarik ilea urdintzen. Hb Esk 220. Neska-zarrari, zarraren zarrez, / illia zaio urdindu. Urruz Urz 45.
azpisarrera-22
ILEA ZURITU (Lar, Añ (+ ullea)). Encanecer. v. ilenabartu.
Gazte denboran neukan aizezko burua / illea zuritzean bete zait kaskua. AB AmaE 403. Begiak lausotu [...], / illia zuritu. Urruz Urz 56. Gure ille beltzak txuritu diranez gero. Zait Sof 192. Igort-uzkitzu "Ranchero" hetarik zonbait hunarat. Ahatik, ez gero ileak sobera zuritu ondoan. Larz Iru 20.
v. tbn. Tx B I 62. Uzt Noiz 14. Ulea zuritu: JJMg BasEsc 189. Otx 41.
azpisarrera-23
ILE-BARBAN (L-ain, B ap. A; VocB). "Cabello primero que sale en la cara" VocB. "Bozo" A. "Pelo ralo" Ib. (s.v. barban). Cf. barban. v. ILE-BIZAR, ILE-PITZ, hilbilo.
azpisarrera-24
ILE-BEILEGI. Rubio. v. ILE-HORI.
Andre ile-beilegi batekin. Arti Ipuin 58.
azpisarrera-25
ILE-BELAR. "Callithrix, ille belhárra" Urt IV 81.
azpisarrera-26
ILE-BELTZ (illebeltx Lar; ulebaltz Lar). Moreno, de pelo negro. "Pelinegro" Lar.
Bi ez besteak gazte ile-beltzak. A Ardi 107. Euskotar neskatxa ile beltz ta begi-samurrak. Lh Yol 7. Gazte ule baltz gara, ez zar ule zuri. Laux BBa 8.
azpisarrera-27
ILE BERRI. "Ilaberria, laine menue qui pousse sous la laine longue et plus grossière" H.
azpisarrera-28
ILE-BIGUIN. "Peliblando, illebiguña, uleleuna" Lar. v. ILE-LEUN.
azpisarrera-29
ILE-BIKO. "Bi ule, ule bikuak, urri-ulia: la [lana] que se esquila en otoño" Iz ArOñ.
azpisarrera-30
ILE-BIZAR.
azpisarrerakoSense-30.1
a) (ilabizar R ap. A). "Bozo, vello del labio superior que nace antes de la barba" A. v. ILE-BARBAN, ILE-PITZ, hilbilo.
azpisarrerakoSense-30.2
b) (Pl.). Pelo y barba.
Ille-bizar txurien esi-barnean aurpegi-azala. Ldi IL 22.
azpisarrera-31
ILE-DINDIL, ILE-GINGIL. "Guiche (de cheveux)" T-L.
azpisarrera-32
ILE-EBAKI (Lar). "Atusado, ille iñautsia, ebakia" Lar.
azpisarrera-33
ILE-EBAKITZAILE. Peluquero.
[Pelukeriako] ule-ebatzalliak. SM Zirik 116.
azpisarrera-34
ILE-EBAKITZE (ule-ebate V-gip ap. Etxba Eib). Tonsura. "Corte de pelo. Gure eskolako sasoian, ule-ebatia iru txiki, eta asko eskillarekin, iru txakurtxikixak aurreratziarren" Etxba Eib.
Prima esaten diogun ille-bakitzea edo ordendu behar duanari, buruan egiten zaion koroa. Ub 220.
azpisarrera-35
ILE-ERA. "Illera, ilera, modo o forma de pelo o cabello seguido y largo" VocCB.
azpisarrera-36
ILE ERARA (G-to ap. A; ule erara V-ple ap. A). "A pelo" A. v. ILEZ ERARA.
azpisarrera-37
ILE-ERORTZE. "Alopecia, illerórtzea, illerortzeritasuna" Urt I 535.
azpisarrera-38
ILE-EROSLE. Comprador de lana.
Ile-erosleak [...] pizatzen dituzte ileak, zamaka. Zub 98.
azpisarrera-39
ILE-ERTZ (uleertz V-gip; ulerz V-gip). Ref.: A e Iz ArOñ (ulertz). "Raya que se hace con el peine en la cabeza" A. "Ulertz, uleertza: (la) raya del peinado" Iz ArOñ. v. 1 artesi (2).
azpisarrera-40
ILE-ESTALKI. Pieza de lana, cubierta de lana. v. ILE-ZATI.
Hirur zaku [...] ile-estalkiz, medailaz eta arrosarioz betheak. Prop 1893, 268. Gedeonek hautatu ile-estalgi bat. Zerb IxtS 46.
azpisarrera-41
ILE-GALTZERDI. Calcetín de lana.
Ekar eskalapoinak, / hetan baitut gostu; / ile-galtzerdiekin / behar tut goxatu! Etcham 71.
azpisarrera-42
ILE-GAUZA. Lana. v. ileki.
Bi motxaldietan amairu arroba ille gauza gitxi gora bera kenduko ere diozka. Izt C 170.
azpisarrera-43
ILE-GINGIL. v. ILE-DINDIL.
azpisarrera-44
ILE GORA. "Redopelo, [...] illegora, ulegora" Lar. Cf. Lar: "Al redopelo, de mal modo, illeaz gora, uleaz gora".
azpisarrera-45
ILE-GORRI (-ll- Lar; ule-gorri V-gip ap. Etxba Eib; Lar; illagorri Lar). Rubio; pelirrojo. "Pelirrubio" Lar. "Alazán, caballo de color rojo, zaldi illagorri, ulegorria" Ib. "Pelirrojo. Judas Keriotekua gaittik esaten dabe ule-gorrixa zala" Etxba Eib.
Zaldi illagorri indartsu baten gañean. Otag EE 1882c, 582. Mutil ile-gorri ta arpegi guritsu ura. Lh Yol 10. Emakume illegorriak. TAg Uzt 181 (v. tbn. 179). Bata larruzuri, illegorri, bestea beltxeran. Or QA 45 (v. más ejs. en la misma pág.). Ez mendiak bakarrik, bai ardiak ere, illegorri-gorriak itzalik ez daukatelako. Munita 128. Atzo illegorri batekin ibilli ziñala esan didate. EgutAr 1-7-1960 (ap. DRA ).
v. tbn. Ule-gorri: Ag Kr 64. Echta Jos 186.
azpisarrera-46
ILE GURI. Terciopelo. v. belus.
Uleguri baltzezko estalgijaz dagon [...] kutxatillea. Otx 181.
azpisarrera-47
ILE-GURUTZE. "Illegurutze, remolino de pelo" Asp Gehi.
azpisarrera-48
ILE-IGURTZI. Caricia en el pelo.
Txakurtxoari egiten ziozkan palagu ta ille igortziak. VMg 19s.
azpisarrera-49
ILE-ILEAN (ulle ullean A (ule-ulean)). "Cabal, cabalmente, [...] (V) ulle ullean" Añ. "Ule-ulean (V, msZar), cabalmente" A
azpisarrera-50
ILE-INAUTSI (Lar). "Atusado, ille iñautsia, ebakia" Lar.
azpisarrera-51
ILE-IZAR. "Étoile des vaches un peu au dessous de la queue" Hb.
Idiek eta behiek badute [...] buztanaren azpiko-aldean, ile izarra deitzen den seinale bat. Dv Lab 245. Ile-izar ederra duen behia. Ib. 249 (v. tbn. 245, 246, 247).
azpisarrera-52
ILE-IZPI (G-to, B; SP, VocB), "Brin de poil" SP. "Una hebra de pelo" A. "Pelo de cabellera" A Apend. v. ILE-ONDO.
Ille izpi huts bat athera othe liazakezute burutik? SP Imit III 46, 2 (Ch ille, Mst bilho). Buruko ille-izpi batez. SP Phil 377 (He 380 ille-ispi). Ez baitzuten huts eginen harri batekin ille izpi bat ere. Lg I 240s. Ille-izpi bat ere etzitzaiela erre. Lard 309. [Ardiak] ille-izpirik busti bagerik. Or Eus 265.
azpisarrera-53
ILE IZUR. "Antiae, bekhokiko [...] ille ixur koskoillátuak" Urt II 146. "Crespo. Afrikako baltzak leztxe, ule-izurra eban" Etxba Eib.
azpisarrera-54
ILE-IZURTZAILE. "Cinerarius, [...] andre ille ixurtzáillea" Urt V 38.
azpisarrera-55
ILE-JARIO.
azpisarrerakoSense-55.1
A) (Adj.). " Ille-jarioa, desmelenado" VP 39v.
azpisarrerakoSense-55.2
B) (Sust.). a) "Pelambrera, pelona, enfermedad, illuskeria, biluskeria, ille jarioa" Lar. b) "Traspeinar, peinar componiendo lo que ya está peinado, illejarioak orrazatu" Lar.
azpisarrera-56
ILE JOAN. "Uléfuanak, las calvas" Iz ArOñ.
azpisarrera-57
ILE-JORI.
Zure buru baltz bigun ule-joria. 'De abundantes cabellos' . Gand Elorri 189.
azpisarrera-58
ILE-KALPAR. Mechón de pelo.
Haizearen zartailuak zutik jarritako kima gogordun ile-kalparra dirudi. "Mechón de duras crines" . MEIG IX 139. (en colab. con NEtx)
azpisarrera-59
ILE-KAPA. "Ule-kapia: toda la lana de una res que sale junta" Iz ArOñ. "Ule kapa itzua: el vellón espeso" Ib. (s.v. itzu).
azpisarrera-60
ILE KIRIMILATU. "Ule kirimillau (V-m), pelo crespo y rizado" A.
azpisarrera-61
ILE KIZKUR.
azpisarrerakoSense-61.1
a) (kiskur Lar; ille kuzkur G-goi-nav, AN-gip-5vill-araq ap. A; ilkizkur B ap. A; ile kiskurtu Lar (+ ule-). "Aladare, los cabellos peinados con curiosidad a lo antiguo, [...] ille kiskurra, ule kiskurtuak" Lar. "Desrizar, deskiskurtu, illekiskurra nahasi" Ib. "Pelo crespo y rizado" A.
Zure bekokitxo ille kizkurrez apaindu ori. Arr GB 52. Zer polita dagoan bere ille kixkurrakin! Ill Testim 18. Goiz-sentiak eman dio / zure ille ixkurrari / bere urre-argi. NEtx LBB 343.
v. tbn. Altuna 94 (ule k.). Laux BBa 74 (ulle-kizkor). Or Mi 5. Zait Sof 23 (i. kixkur).
azpiadiera-1.1
Orraziak, orkillak, ille-kiskurgaiak [...]. Etxde Egan 1961 (1-3), 96.
azpisarrerakoSense-61.2
b) ILE-KIZKUR (i.-kixkur V-gip ap. Elexp Berg; ule-k. V-gip ap. Etxba Eib). De pelo rizado, crespo. "Noizian beiñ, famelixa zurixen artian be, agertzen dira ule-kizkurrak" Etxba Eib.
Ondorean agertu ziran illekizkur beltxeran batzuek, esan zutenez Caribe aldekoak. JAIraz Bizia 26. Ikuste al dezu neskatxa ille kixkur ori? NEtx LBB 136.
azpisarrerakoSense-61.3
c) ILE-KIZKUR. Rizo.
Eskutitz bat edo ile-kizkur bat edo bestelako oroigarri samur bat. Mde Pr 176.
azpisarrera-62
ILE-KONTRA (G-to, L-ain ap. A; Lar, Hb; ule- Lar). "Contrapelo, illekontra, ulekontra" Lar. "A contrapelo" A. v. ILEZ KONTRA.
azpisarrera-63
ILE-KOPET. Trenza de pelo (?).
Errezki ulle-kopet ederrok arras atera / o neskatillak! daikezuez. AB Olerk 133 (v. tbn. AmaE 157). Zuen apainkera ez bedi ule kopetaz. Ker 1 Petr 3, 3 (Ol ille kizkur ).
azpisarrera-64
ILE-KORDA (B ap. A). Trenza.
azpisarrera-65
ILE KRISU. "Ule krijue, krisue, la lana rizada (V-gip); ule krispue (V-gip)" Iz IzG.
azpisarrera-66
ILE-LABUR ( (Lar, Hb)). "Pelicorto, illetxabur, illelabur, ulelaburra" Lar.
azpisarrera-67
ILE LATZ. Estopa.
Illelatzezko athorrak hagitz du zebatzen gorphutza. He Phil 322 (SP 321 sedazko athorrak). Ikhusi zioten larruaren gainean zakharkeien zilizioa edo athorra ille latzez egina. Lg I 376. Ullelatzezko soka moropildu bat. EL1 43.
azpisarrera-68
ILE-LEUN.
azpisarrerakoSense-68.1
a) De pelo suave. "Peliblando, [...] uleleuna" Lar.
Bi belarri tenteak / eta isets motza, / txuri-beltx, ille-legun, / polit aproposa. Zendoia 211.
azpisarrerakoSense-68.2
b) "Ule-leguna, se dice de los animales domésticos bien criados (del ganado). Ibargaiñen irixak, beti ule-legunak" Etxba Eib.
azpisarrera-69
ILE LODI. Lana gruesa.
Ardi ari edo ule lodiagaz egindako oial zati. Ag AL 23s (v. tbn. 71).
azpisarrera-70
ILE-LOZIO. Loción capilar.
--Zer duzu or, bidoi oietan? [...] --Ille-lozioa. Lab SuEm 188 (v. tbn. 199).
azpisarrera-71
ILE-LUMA. "Illeluma, duvet, poil follet" Hb.
azpisarrera-72
ILE-LUZE. "Pelilargo, illeluzea" Lar.
Oraiñ aldiko kitarra-jole / ille-luze bizartsuak. Olea 166.
azpisarrera-73
ILE-MALO. Copo, mechón de lana.
Ule-malo bat ebagiko dodala [ezpatagaz] . " Un copo de lana" . Or Tormes 73.
azpisarrera-74
ILE-MALTA. a) (ilamalta R ap. A). "Madeja de lana" A. b) (ilamalta R ap. A). "Nubarrones lluviosos" A.
azpisarrera-75
ILE-MALUTA. Copo, mechón de lana.
Ardien ule-malutak / arantzadun alanbreetan. Gand Elorri 163 (v. tbn. 12, 16 y 224).
azpisarrera-76
ILE-MAMO. a) (Sal). "Madeja de lana" A. b) (Sal). "Nubarrones lluviosos" A.
azpisarrera-77
ILE-MATAZA. Cabellera. v. ILE-ADATS.
Ille-mataza oriska. NEtx Antz 152. Ezti koloreko ulematasa. Erkiag Arran 97 (43 ulematasadun).
azpisarrera-78
ILE-MEASKA. "Peliagudo, [...] illameaska" Lar.
azpisarrera-79
ILE-MENTS. Pelado, sin pelo. Cf. buru-ments.
Animale madarikatutik, / ilhe ments, hasteridun hortarik / min guziak ziretzela jiten. "Ce pelé" . Arch Fab 209.
azpisarrera-80
ILE-MIHISE (ulemiisa Lar, H (V, G)). "Lilaila, tejido" Lar.
azpisarrera-81
ILE-MORDOXKA. "Ule-mordoxka (V), trenza de pelo" A.
azpisarrera-82
ILE-MOTOTS. "(AN-gip [G-ond, sic]), trenza de pelo" A. v. ILE-TRENTZA.
[Beiaren] adar-puntara begira, nork dun / besteren ille-mototsik. "Quien tiene pelo de la otra" . Or Eus 174. Aita zanaren illobia ixuriketaz ta burutikako ille-motots ebaki berriz buruntzatuta. 'Rizos cortados de la cabeza' . Zait Sof 14 (v. tbn. 35). [Neskatoaren] ile-motots leporaino eroria. Mde HaurB 24. [Itxas-ontziak] ille-mototsak ziruditen ke-zirrindak aizeari emanaz. Ataño TxanKan 121.
azpisarrera-83
ILE-MOTZ. "(L, BN, S), qui a les cheveux courts" Lh.
Aari ille-motza. "Carnero rapado" . Or Eus 28. Jainkoak ardi ile-motzari aizea izartzen. EZBB II 8.
azpisarrera-84
ILE-MOZKIN (SP (-tz-), Dv, A). "Barbier" SP (que cita a O). "(O), perruquier" Dv. "Peluquero (SP, O ms.)" A.
azpisarrera-85
ILE-MOZKINDEGI. "Salon de coiffure" Dv A.
azpisarrera-86
ILE-MOZKINTZA. "Profession de perruquier" Dv A.
azpisarrera-87
ILE-MOZLE ( ilhe- T-L; -muxle S; Foix ap. Lh), ILE-MOZTAILE, ILE-MOZTUTZAILE. "Tondeur" Lh. "Coiffeur" T-L.
Koziner, ile-mozle, [...] musikari. JE Ber 71. Nahi dute ile moxleek atsaldia haizu izan. Zub 98. Onhartu dute "Herria" ezartzea mediku, ahoarthatzale, ile-mozle eta notarietan, beren aldiaren beha daudenak irakurtzeko eta gostu hartzeko. Lf Herr 26-6-1958 (ap. DRA , s.v. aho-arthatzale ). Ilemozleen aitzinean ixilik dagoan ardiaren iduriko. Etcheb Zeruari 42 (ap. DRA). Baztar batean, ille-moztutzalea zutik. [...] Ia burua zuritzeraño mozu zion illea [mutilari] . Anab Aprika 25. Gazte jendeak ille luzea uzten asitako garaia zan [...]. Izan ziran urte batzuk ille-moztailleak oso estu egon ziranak. Albeniz 196.
azpisarrera-88
ILE-MOZTE. Esquileo; corte de pelo.
Esne-jeisteak, [...] gaztai egiteak, orrill edo urriko ille-moztutzeak. Ag G 152. Uztailian dutela ardien ile moxtea. Zub 97. Ile moxte egunian. Ib. 98. Nere ille mozte edo ille apainketak eta arpegi garbitzeak egiñez. Albeniz 140.
azpisarrera-89
ILE-MUNJARO. "Ile-mundjaro (S), couverture de laine" Lh.
azpisarrera-90
ILE-MURRI. "Ille-murri (G), ule-murri (G) [sic, sin duda por V], calvo" A s.v. murri.
azpisarrera-91
ILE-MUTUR. Punta del pelo. v. ILE-PUNTA.
Gizon lodiya geratu da lo [...] nere bizkarren gañian, igortziyaz txit legun ille muturrakin masallian. Iraola 132. Odola igo zitzaion ille-muturretaraño. Or Mi 59.
azpisarrera-92
ILE-ONDO (L-ain-côte, B; ulondo). Ref.: A; Lander (ap. DRA). Cabello. v. ILE-IZPI.
Ikaraz arrotzen ziran haren buruko ille-ondoak. Mb OtGai III 390. Deusere ezta, ez eta ile hondo bat ere, nere baitharik dudanik. Dh 105 (v. tbn. 420). [Gizonak] sortzen dire [...] ile ondo bat gabe. Hb Egia 61s. Etzan a ulea ez / ezpada urrea; / ulondo bakotxeko / zerion perlea. Balad 202. [Zakurra] haguna zariola ahotik, ile-ondoak xutik. JE Bur 64 (v. tbn. Med 22). Gizonak, hoberenak, badu hille-hondo bat beltza. (L-côte). Lander (ap. DRA ).
v. tbn. v. tbn. Jaur 144 (ap. DRA )
azpisarrera-93
ILE ORATU. "Ule oratua, el pelo postizo" A s.v. oratu.
azpisarrera-94
ILE-HORI. Rubio. v. ILE-BEILEGI.
Soldadu gazte ile hori bat. Prop 1906, 45. Andre nobia, ille-oria. " De cabello de oro" . Or Eus 360.
v. tbn. Iraola 122. Etxde JJ 11n. En DFrec hay 2 ejs.
azpisarrera-95
ILE-HORIXKA.
Rubio, de pelo amarillento.
Gazte ile-horixka, itxurazkoa. MEIG IX 92.
azpisarrera-96
ILE-ORRATZ. Alfiler para sujetar el pelo.
Ahutara bat ile-orratz. Barb Piar II 199.
azpisarrera-97
ILE-PEITU. Falta, carencia de pelo (?).
Txakurraren saman ulepeituz egindako uztaia dakus. Eguzk GizAuz 103.
azpisarrera-98
ILE-PILA. "Balas de imprenta, ulepillak" Lar.
azpisarrera-99
ILE-PINDOL. "Guiche (de cheveux), ilhe-pindol" T-L.
azpisarrera-100
ILE-PITZ (BN-baig ap. A; Lh; i.-pits T-L). "Bozo" A. "1.º duvet; 2.º effilochure de laine" Lh. "Duvet, poil" T-L.
azpisarrera-101
ILE-PLANTXA (S ap. Lh y Lrq). "Couverture de laine" Lh.
azpisarrera-102
ILE-PUNTA. Punta del pelo. v. ILE-MUTUR.
Bere bizarrak moztu ta kenduko dizkiot nere ille-punttaren bat ukitzeko asmoa duken guztiari. Berron Kijote 87.
azpisarrera-103
ILERA (ulera V-ple-m; A Apend). "Neure ulera nagonean, cuando estoy a mi gusto; litm.: a mi pelo (V-ple-m)" A EY III 296. v. ILEZ.
azpisarrera-104
ILE-SALTZAILE (-saltzale H; ule-saltzale H). Vendedor, tratante de lanas.
Hun zatekian hori gure herriko ilhe salzalentako. ArmUs 1900, 72.
azpisarrera-105
ILE-SAPA (ule-sapa V). Ref.: A (sapa); Holmer ApuntV. "Ule-sapa (Vc), greña de pelo" A. "Cabellera, greña" Holmer ApuntV.
Burutzar ikusgarrija eban, ule zapa baltz sarratu bategaz estalduta. Kk Ab I 31.
azpisarrera-106
ILE SENDO. "Gixi sendua, ule sendua, txakurrulia: la lana gruesa" Iz ArOñ.
azpisarrera-107
ILE-TIRA. Estirón de pelo.
Bizar ta buruko ulle-tirak zirian berrogeta amabi. EL1 212.
azpisarrera-108
ILE-TIRAKA.
azpisarrerakoSense-108.1
a) Estirando del pelo.
Negarrez, ille tiraka. Mg CC 169. Niri kaskarrekoka ta ule-tiraka ziarduen. Or Tormes 21.
azpisarrerakoSense-108.2
b) Estirón de pelo.
Orduban dira negarrak, ta naigabiak. Orduban ule tirakak ta auspaz etzindako illetak. CrIc 56. Ule-tiraka, ukabilkada ta eskutada arrigarriakaz. EL1 199.
azpisarrera-109
ILE-TIRAKADA. Estirón de pelo.
An zirean aguren / ule-tirakadaak. Azc PB 144.
azpisarrera-110
ILE-TRENTZA (-nz- VP 37r), ILE-TREZA. Trenza de pelo.
Neskatilliak urten lei nora nai bere ule trenza ederragaz. Mg PAb 54 (v. tbn. 70 y 71). Zure ille-trentzak / adinakuak ditu / okozpian auntzak. JanEd I 72. Sorbaldei behera jausten zaizkoten ile trezetarik. Prop 1905, 279.
azpisarrera-111
ILE-TXABUR (Lar, Hb). "Pelicorto, illetxabur, illelabur, ulelaburra" Lar.
azpisarrera-112
ILE-TXIMA (Pl.). "Greñas. Ule-txima guztiak arro zittuala, sorgiña zidurixan, con todas las greñas alborotadas" Etxba Eib.
azpisarrera-113
ILE-TXINTXUSTA. Mechón de pelo (?).
Ginbailtxo zuriaren azpitik dagertzkion ille-txintxustak. TAg Uzt 6.
azpisarrera-114
ILE-TXIRIKORDA (G-azp-to-bet-nav ap. A). Trenza.
Egurrezko makuloak, argizarizko anka ta besoak, zillarrezko biotzak, ille txirikordak, ontziak. Ag G 178.
azpisarrera-115
ILE-TXORRO (A; -txorru V). "Illetxorro, cañones de pelo o de barba (FSeg)" A. "Ule-txorru bat, un cañón de pelo" A (s.v. txorru).
azpisarrera-116
ILE-TXORTA. "Ule-txorta (V-gip), trenza de pelo" A.
azpisarrera-117
ILE URDIN.
azpisarrerakoSense-117.1
a) (ille- Lar, Añ, H; ule u. V ap. A; Añ (ulle)). Pelo gris. "Canas" Lar. "Hay la diferencia de que urdin es la cabellera no completamente blanca, como zuri, sino gris" A.
Zeinba ulle urdin daukada, ya noa zartuaz. Mic 12v (v. tbn. en la misma pág. ulla urdinak ). Burua ere illurdines ta aurpegia zimurres. (103). LE-Ir. O pasione itsua, ezpaitiotek barkatzen ez dignidadeei, ez koronei, estare illeurdinei! (173). Ib. Beztuaz betilliak / ta ille urdiñak. Urruz Zer 105. Buruko ille bakanak urdin. Mok 4. Gaztetasunaren kemena eta sua dario alde guztietatik, ile urdinak gorabehera. MEIG I 108.
v. tbn. Ldi IL 114. Ule urdiñ: Iza EE 1881a 187. Ulurdin: Ormaetxe Ipuin 38 (ap. DRA).
azpisarrerakoSense-117.2
b) De pelo gris.
Ezpazaitute ezagutuko, ezta goganbeartuko ere, orren ille-urdin ikusita. Zait Sof 14 (v. tbn. 62). Meza emotera etorri zan jesuite ule urdin arro bat. Gerrika 97.
azpisarrera-118
ILE-URDINTZE. Encanecimiento del pelo.
Ille-urdintze ta aguretzea; ta azkenik... azkena. Ldi BB 100.
azpisarrera-119
ILE-URREANTZEKO. Rubio, de pelo dorado.
Nere ille-urreantzeko [...] Mirenengana. JAIraz Bizia 24.
azpisarrera-120
ILE-URRI (V-gip). "Illé-urrixa: la (oveja) que tiene poca lana" Iz UrrAnz.
azpisarrera-121
ILE-HUTSEAN, ILE-HUTSETAN. Con el pelo, con la cabeza al descubierto.
Illeutsean edo apandillarik gabe. Aran SIgn 81. Artzai-neska eder ta malizi-gabeak, adats ta ille utsetan [...] estali-bearreko ura estaltzeko bear ziranez beste soiñekorik gabe. "En trenza y en cabello" . Berron Kijote 125.
azpisarrera-122
ILE-HUTSUNE. "Pelambre, falta de pelo, illeutsunea, uleroilla" Lar.
azpisarrera-123
ILE XAHU. "Ille xaĩa (R-uzt), ille xaua (Sal), la lana lavada" A.
azpisarrera-124
ILE XEHE. Lana fina.
Ilhe xehetan izan da ügürükiten etzien gorentze bat handia. ArmUs 1900, 72.
azpisarrerakoSense-124.1
Heben ezta arres ilhexehedunik.ArmUs 1900, 72.
azpisarrera-125
ILE XIGORTU. "Poil frisé" SP.
azpisarrera-126
ILE-XIRGIL. "Ile xirgila, petite mèche de cheveux" H (s.v. xirgila).
azpisarrera-127
ILE-XORTA. Cabello.
[Theresaren] ile-xorta barneko ilun-nabarrean gorrizka agiri zirenak. Mde HaurB 7.
azpisarrera-128
ILEZ. "A gusto, ulez (V-ger)" A Apend. v. ILERA.
azpisarrera-129
ILE-ZAMA.
azpisarrerakoSense-129.1
a) Vellón. "Toison" H.
Ilhe zama meheago eta tinkago diren bezañ behar du xikhiro pikarraituak begiratu aireko aldakuntzetarik. " Toison" . Arch Gram 122. Primaren izaiteko, ile-zamak edo zamarrak bederazka eta osoan estekatu beharko dire, lokharri berezi batekin. Herr 13-7-1961, 1.
azpisarrerakoSense-129.2
b) "Laine en paquets, charge de laine qu'on porte" H.
Ile-zama bakotxa, plegaturik eta estekaturik lokarri batekin. Herr 22-6-1961 (ap. DRA ).
azpisarrera-130
ILE-ZAMAR (H). "Ile zamarra, chevelures épaisses, incultes" H (s.v. zamarra). v. BILO-ZAMAR (s.v. 1 bilo).
azpisarrerakoSense-130.1
Vellón.
Primaren izaiteko, ile-zama edo zamarrak bederazka eta osoan estekatu beharko dire, lokharri berezi batekin. Herr 13-7-1961 (ap. DRA s.v. ile-zamar ).
azpisarrera-131
ILE-ZATI. Trozo, pieza de lana. v. ILE-ESTALKI.
Ille-zatia leor eta ingurua intzez bustia. (Iud 6, 37). Lard 128 (Dv ardi-ile, Ol artille, Ker artule).
azpisarrera-132
ILEZ ERARA. "Ulez erara [...], a pelo (V-arr)" A Apend. v. ILE ERARA.
azpisarrera-133
ILE-ZERGADA (B ap. A). "Kopeta estaltzen diote ille-zergadek, los mechones de pelo le cubre la frente" A (s.v. zergada).
azpisarrera-134
ILE-ZIATX. "Peliagudo, uleziatxa" Lar.
azpisarrera-135
ILE-ZIKIN. "Ilezikhiñ (S; Foix), suint" Lh.
azpisarrera-136
ILE-ZIPITZ. "Ille zipitza ugari (ile punta asko) (G-azp)" Gte Erd 164.
azpisarrera-137
ILE-ZIRRIZTA. "(L), bedijas de lana" A, que cita el ej. de Duvoisin.
Ile-izarra behar den tokian ile-zirrizta bat baizik ez-bada deus ez-du balio behiak laneko baizik. Dv Lab 249.
azpisarrera-138
ILEZKO (S ap. Lrq; Dv). De lana; de pelo, de crin. "Qui est en laine, en cheveux en poil" Dv. "On dit souvent ilhe dans le même sens. Ex. ilhe galtzak, les bas de laine, au lieu de ilhezko galtzak" Lrq.
Illiasko oihalak. "Paños de lana" . Volt 186. Iliesko oihalak. Ib. 249. Iguzkia egin zen beltz sakhu illezko bat bezala. " Saccus cilicinus" . He Apoc 6, 12 (Dv ilezko;bilozko ). 3 matalaz illezko zaharrak. (1767). SenperEus 63. Illezko ta maidirezko ta mantazko bere oatzea. Mb IArg I 254. Ellesko azote beratxes. ' azotes blandos de lana' . (322) LE-Ir. Ellésko [ária] . LE Urt (ms.) 13r. Ilezko yauntzi beroetan. Zub 98. Ilhezko soka. Lf Murtuts 20. Illezko oial gorria. Anab Poli 21. Illezko elastiko edo kamiseta. Insausti 194.
v. tbn. Egiat 200. Lh Yol 34.
azpisarrerakoSense-138.1
[Jaka] ille urdiñezkoak, oso apañak. Ag G 93.
azpisarrera-139
ILEZ KONTRA. "Ulez kontra, [...] a contrapelo (V-arr)" A Apend. v. ILE-KONTRA.
azpisarrera-140
ILE ZURI.
azpisarrerakoSense-140.1
a) (ille G, AN ap. A; VP 39r, Añ, H; ule zuri V ap. A; Lar (-txuri), Añ (ulle-)). "Canas" Lar, Añ.
Ile xuri nasai batzuek. JE Bur 157. Ile xuri luzeak, xamarra brida gorriekin. Ox 196. Buruan zapi beltza ta ille zuria. Jaukol Biozk 13. Zartu baño len asi zaizkizu / ille txuriyak buruan. Tx B II 156. Larogei urtegaz asi naz begira igaro dodan guztiari, eta ule zuriok ondo astintzen alegindu naz. Gerrika 293.
v. tbn. It Fab 111. Lard 539. Ule zuri: Ag AL 10.
azpisarrerakoSense-140.2
b) (illezuri V-gip, G; Lar (-txuri); ule-zuri V-gip). Ref.: A; Etxba Eib (ule-zuri); Elexp Berg. "Pelicano" Lar. "Canoso" A. "Batzuk, gazte gaztetatik dira ule-zurixak, algunos desde muy jóvenes son canos" Etxba Eib.
Gizon ginharri xut ile xuri bat. JE Bur 130. Yaun illezuri agurgarri batzuk. Ldi IL 63.
v. tbn. Laux BBa 8 (ule zuri).
azpisarrera-141
ILE ZURIDUN.
Canoso, de pelo blanco. " Ille zuriduna, cano" VP 39r. v. ILE-ZURI (b).
Aita xahar ile xuridunak. Ox 178.
azpisarrera-142
ILE-ZURITU. Encanecer. v. ILE-ZURI (b).
Ile zuritu gizonak. Hb Egia 23.
azpisarrera-143
ILE-ZUT. "Pelitieso, illezuta" Lar.
azpisarrera-144
ILE-ZUZKI. "Illezuzki (G, AN), antorcha" A.
ile
<< ilasaldi 0 / 0 imina >>

Egoitza

  • B
  • BIZKAIA
  • Plaza Barria, 15.
    48005 BILBO
  • +34 944 15 81 55
  • info@euskaltzaindia.eus

Ikerketa Zentroa

  • V
  • LUIS VILLASANTE
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6.
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus

Ordezkaritzak

  • A
  • ARABA
  • Gaztelako atea, 54
    01007 GASTEIZ
  • +34 945 23 36 48
  • gasteizordez@euskaltzaindia.eus
  • G
  • GIPUZKOA
  • Tolare baserria. Almortza bidea, 6
    20018 DONOSTIA
  • +34 943 42 80 50
  • donostiaordez@euskaltzaindia.eus
  • N
  • NAFARROA
  • Oliveto Kondea, 2, 2. solairua
    31002 IRUÑEA
  • +34 948 22 34 71
  • nafarroaordez@euskaltzaindia.eus

Elkartea

  • I
  • IPAR EUSKAL HERRIA
  • Gaztelu Berria. 15, Paul Bert plaza.
    64100 BAIONA
  • +33 (0)559 25 64 26
  • +33 (0)559 59 45 59
  • baionaordez@euskaltzaindia.eus

Azkue Biblioteka eta argitalpenak

Maximiza tus ganancias en criptomonedas confiando en Bitplex 360, una plataforma diseñada para el éxito.
  • Euskaltzaindia - Real Academia de la Lengua Vasca - Académie de la Langue Basque
  • Plaza Barria, 15. 48005 BILBO
  • +34 944 158 155
  • info@euskaltzaindia.eus
z-library z-lib project
Casino siteleri arasında yerinizi alın, kazançlı çıkmanın keyfini sürün! Heyecanı kaçırmayın.
© 2015 Your Company. All Rights Reserved. Designed By JoomShaper